Cel puțin 50 de afaceri din domeniul turismului pot fi susținute financiar prin acordarea de granturi în următorii 3 ani, prin intermediul „Programului de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului”. Antreprenorii din această ramură pot accesa granturi de până la 500 000 de lei. Una din condiții este să aibă o contribuție proprie de minimum 30% din valoarea proiectului investițional.

Toate detaliile despre importanța acestui Program pentru dezvoltarea turismului în țara noastră au fost discutate în cadrul „Antreprenor Expo”, o bună oportunitate pentru cei interesați să descopere posibilități de creștere și suport antreprenorial în acest domeniu. În cadrul evenimentului, Nina Potînga, directorul adjunct al Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, a declarat că Programul a fost aprobat pentru o perioadă de 3 ani, cu un buget anual de cel puțin 10 milioane de lei și va fi finanțat atât din sursele bugetului de stat, cât și din sursele UE.

„Prin acest program, va fi încurajată dezvoltarea industriei turistice, vor fi oferite oportunități pentru micile afaceri, pentru pensiuni și agropensiuni. Se vor crea premise pentru dezvoltarea durabilă a acestor întreprinderi, ceea ce sigur va avea un impact pozitiv asupra economiei naționale și a creșterii economice a Republicii Moldova. La fel, acest program va stimula crearea și creșterea numărului de locuri de muncă în zonele rurale, ceea ce va permite menținerea cetățenilor noștri acasă”.

La rândul său, Andrei Chistol, secretar de Stat al Ministerului Culturii, se bucură că acest Program oferă suport direcționat agenților economici din industria turismului sau celor care vor să-și dezvolte o afacere în acest domeniu.

„Să nu uităm că ODA are și alte programe care oferă suport financiar colegilor din industria turismului. Sigur că aici trebuie să lucrăm pe dimensiunea de dezvoltare a produsului turistic, a ofertei turistice naționale pentru a fi pregătiți să primim turiștii străini. Există o preocupare de a dezvolta activitatea tursitică în mediu rural”, a declarat Andrei Chistol.

Acest Program este văzut ca o sursă suplimentară importantă pentru a spori capacitatea investițională la nivelul unei afaceri în turism, a spus Viorel Miron, directorul executiv al Asociației de Dezvoltare a Turismului în Moldova.

„Cam 90 la sută din teritoriul național poate fi acoperit de acest Program și mă refer la mediul rural, dar unde avem toate tipurile de unități de cazare, de alimentație sau cu posibilități de organizare a activităților de agrement pentru turiști. Acest Program are o listă suficient de largă și echilibrată de acțiuni care pot fi finanțate. Și asta este bine, pentru că și cei din sectorul de cazare, și cei din sectorul de alimentație publică sau cei care le oferă suport, ar putea fi beneficiari”.

În cadrul primului apel, care s-a desfășurat în luna octombrie, au fost depuse peste 80 de proiecte investiționale, care sunt în proces de analiză. Granturile vor fi acordate cu prioritate antreprenorilor care activează în cadrul lanțului valoric al turismului rural, desfășoară sau planifică dezvoltarea afacerilor cu componentele: turism verde, inovație și digitalizare, și demonstrează o evoluție sustenabilă a indicatorilor economici, conform situațiilor financiare din ultimii 2 ani de activitate.

Suportul financiar nerambursabil este oferit pentru reconstrucția, mobilarea, echiparea unităților de cazare și/sau de alimentație, precum și a unităților de agrement destinate turismului, amenajarea accesului pentru persoanele aflate în situații speciale de deplasare,pentru restaurarea și recondiționarea încăperilor, a mobilei, a instrumentarului, conform principiilor de respectare a autenticității culturale, inclusiv păstrarea spiritului așezărilor rurale din Republica Moldova De asemenea, cu mijloacele financiare din aceste granturi, micii antreprenori din turism pot să-și îmbunătățească infrastructura digitală și să desfășoare activități de promovare, cum ar fi campanii online. Banii pot fi cheltuiți pentru materiale tipărite, obiecte de semnalizare turistică, acțiuni și materiale de marketing și promovare a destinației, organizarea de infotururi.

Pentru acest Program sunt eligibili să aplice întreprinzătorii mici și mijlocii care deja desfășoară activitate de antreprenoriat în turism sau activități conexe cu potențial pentru organizarea activităților turistice în sate, comune, precum și orașe cu o populație de până la 30 000 de locuitori.

Programul de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului este finanțat de Guvernul Republicii Moldova și UE, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Este unul din cele 7 programe cofinanțate de UE cu 8 milioane euro pentru o perioadă de 3 ani, în cadrul Proiectului „UE pentru IMM-uri”. Din bugetul total, circa 500 000 euro sunt alocați Programului de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului rural.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Antreprenor Expo #dezvoltare #Program de sprijin

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.