Programul Național de Dezvoltare a Industriilor Creative „Moldova Creativă” 2024-2027 a fost aprobat miercuri de Guvern. Documentul conține politici complexe, pe termen mediu, iar autoritățile consideră că astfel vor impulsiona domeniul, vor mări prezența lui în economie și îl vor face mai competitiv.

Potrivit notei informative prezentate de ministrul Culturii, Sergiu Prodan, sectorul industriilor creative din Republica Moldova este reprezentat de peste 2200 de întreprinderi cu circa 9000 de angajați, precum și 2500 de liber-profesioniști.

„Moldova este creativă! Și noi, împreună cu Guvernul, ne dorim să valorificăm acest potențial creativ al oamenilor noștri. Să creăm un mediu favorabil pentru dezvoltarea unui sector competitiv și durabil”, a declarat Sergiu Prodan cu prilejul adoptării Programului. Acest sector are nevoie de un cadru unic de activitate și de dezvoltare, care să-l ralieze la celelalte sectoare ale economiei, iar Republica Moldova să devină un centru creativ major în Europa de Est. „Și, foarte important – la baza industriilor creative stă talentul și capitalul uman, iar noi ne dorim să păstrăm toate aceste talente acasă”, a declarat Sergiu Prodan.

Programul „Moldova Creativă” vizează șapte sub-sectoare ale industriilor creative și profesioniștii care își desfășoară activitatea în acestea. Este vorba despre arte vizuale (arte plastice, fotografie, design, modă), artele spectacolului (teatru, dans, muzică), editare (carte și presă), audiovizual (radio, televiziune, cinematografie, video), publicitate, createch (new media art, jocuri) și arhitectură.

Obiectivele generale ale Programului se referă la fortificarea sectorului creativ prin sisteme de bună guvernare, cadru normativ și de politici comun, și poziție consolidată pentru asigurarea creșterii economice; crearea unui ecosistem dinamic și durabil pentru activitățile creative, bazat pe interconectarea industriilor creative, utilizarea tehnologiilor și creșterea exportului de bunuri și servicii creative de înaltă calitate; creșterea rolul industriilor creative în reziliența economică și socială a țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Ministerului Culturii, ar urma să se intervină în cadrul normativ privind educația și abilitățile creative, infrastructura creativității și investițiile în creativitate, schimbul de cunoștințe, cercetarea și dezvoltarea, transformarea digitală, promovarea și formarea pieței, ecosistemul creativ. Astfel, autoritățile vor să creeze noi profesii, să elaboreze legi care să încurajeze și să susțină crearea locurilor de muncă și lanseze programe de sprijin a artiștilor.

„Industriile creative sunt un motor pentru societățile și economiile multor țări europene, fiind o prioritate la nivelul întregii Uniunii Europene. Ele se înscriu și în parcursul nostru de integrare europeană, prin apropierea de politicile și obiectivele Programului „Europa Creativă” pentru 2021-2027 și prin sincronizarea în timp a acțiunilor la nivel național cu cele europene”, conform ministrului Culturii.

Bugetul estimativ al Programului Național „Moldova Creativă” pentru o perioadă de patru ani este de circa 100 de milioane de lei, inclusiv 31 de milioane din bugetul de stat. Proiectul integral poate fi accesat AICI.

#Guvern #Ministerul Culturii #Moldova Creativă #program national #Sergiu Prodan

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.