Programul Național de Dezvoltare a Industriilor Creative „Moldova Creativă” 2024-2027 a fost aprobat miercuri de Guvern. Documentul conține politici complexe, pe termen mediu, iar autoritățile consideră că astfel vor impulsiona domeniul, vor mări prezența lui în economie și îl vor face mai competitiv.

Potrivit notei informative prezentate de ministrul Culturii, Sergiu Prodan, sectorul industriilor creative din Republica Moldova este reprezentat de peste 2200 de întreprinderi cu circa 9000 de angajați, precum și 2500 de liber-profesioniști.

„Moldova este creativă! Și noi, împreună cu Guvernul, ne dorim să valorificăm acest potențial creativ al oamenilor noștri. Să creăm un mediu favorabil pentru dezvoltarea unui sector competitiv și durabil”, a declarat Sergiu Prodan cu prilejul adoptării Programului. Acest sector are nevoie de un cadru unic de activitate și de dezvoltare, care să-l ralieze la celelalte sectoare ale economiei, iar Republica Moldova să devină un centru creativ major în Europa de Est. „Și, foarte important – la baza industriilor creative stă talentul și capitalul uman, iar noi ne dorim să păstrăm toate aceste talente acasă”, a declarat Sergiu Prodan.

Programul „Moldova Creativă” vizează șapte sub-sectoare ale industriilor creative și profesioniștii care își desfășoară activitatea în acestea. Este vorba despre arte vizuale (arte plastice, fotografie, design, modă), artele spectacolului (teatru, dans, muzică), editare (carte și presă), audiovizual (radio, televiziune, cinematografie, video), publicitate, createch (new media art, jocuri) și arhitectură.

Obiectivele generale ale Programului se referă la fortificarea sectorului creativ prin sisteme de bună guvernare, cadru normativ și de politici comun, și poziție consolidată pentru asigurarea creșterii economice; crearea unui ecosistem dinamic și durabil pentru activitățile creative, bazat pe interconectarea industriilor creative, utilizarea tehnologiilor și creșterea exportului de bunuri și servicii creative de înaltă calitate; creșterea rolul industriilor creative în reziliența economică și socială a țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Ministerului Culturii, ar urma să se intervină în cadrul normativ privind educația și abilitățile creative, infrastructura creativității și investițiile în creativitate, schimbul de cunoștințe, cercetarea și dezvoltarea, transformarea digitală, promovarea și formarea pieței, ecosistemul creativ. Astfel, autoritățile vor să creeze noi profesii, să elaboreze legi care să încurajeze și să susțină crearea locurilor de muncă și lanseze programe de sprijin a artiștilor.

„Industriile creative sunt un motor pentru societățile și economiile multor țări europene, fiind o prioritate la nivelul întregii Uniunii Europene. Ele se înscriu și în parcursul nostru de integrare europeană, prin apropierea de politicile și obiectivele Programului „Europa Creativă” pentru 2021-2027 și prin sincronizarea în timp a acțiunilor la nivel național cu cele europene”, conform ministrului Culturii.

Bugetul estimativ al Programului Național „Moldova Creativă” pentru o perioadă de patru ani este de circa 100 de milioane de lei, inclusiv 31 de milioane din bugetul de stat. Proiectul integral poate fi accesat AICI.

#Moldova Creativă #Ministerul Culturii #Sergiu Prodan #program national #Guvern

În a 11-a zi a conflictului din Orientul Mijlociu, Iranul continuă să fie ținta atacurilor aeriene ale Statelor Unite și Israelului, iar repercusiunile asupra populației și mediului se fac simțite pe scară largă.

În Iran, locuitorii au raportat ploaie neagră, cauzată de contaminarea aerului după bombardamentele asupra depozitelor de petrol. Această ploaie a afectat clădirile, mașinile și sănătatea oamenilor.

„Această ploaie indică prezența unor poluanți toxici precum hidrocarburi, particule ultrafine (PM2.5) și compuși cancerigeni numiți hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)”, a declarat un om de știință, citat de The Conversation.

Fumul dens rezultat în urma exploziilor conținea dioxid de sulf și dioxid de azot, care, în contact cu apa atmosferică, formează acid sulfuric și azotic. Acești compuși sunt responsabili de fenomenul de ploaie acidă, agravat de alți poluanți.

Pe termen scurt, locuitorii din zonele afectate se pot confrunta cu dureri de cap și dificultăți respiratorii, mai ales cei cu afecțiuni respiratorii preexistente.

„Populațiile vulnerabile, inclusiv persoanele în vârstă, copiii mici și femeile însărcinate, sunt cele mai expuse riscurilor”, avertizează experții.

În plus, particulele toxice pot fi reintroduse în aer de vânt, extinzând expunerea.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că atacurile asupra Iranului vor continua marți, 10 martie, fiind „cea mai intensă zi de lovituri” de la începutul conflictului.

Generalul Dan Caine a subliniat că forța comună rămâne concentrată pe trei obiective principale: distrugerea rachetelor și a capacității dronelor iraniene, atacarea marinei iraniene și împiedicarea regimului de a ataca SUA și partenerii săi în viitor.

„Aceasta este o muncă asiduă și neobosită”, a adăugat el, arătând că atacurile cu rachete balistice au scăzut cu 90% față de momentul începerii conflictului.

În același timp, Ministerul de Informații iranian a anunțat arestarea a 30 de persoane acuzate de spionaj, inclusiv un străin, acuzat că „spiona în numele a două țări din Golful Persic, în numele inamicului americano-sionist”.

Armata israeliană a lansat atacuri de avertisment asupra suburbiilor sudice ale Beirutului, vizând infrastructura Hezbollah din sudul Libanului, la sud de râul Litani. În aceeași zi, UNHCR a raportat că peste 100.000 de persoane au fost strămutate într-o singură zi în Liban, iar de la începutul conflictului 667.000 de persoane au fost înregistrate ca strămutate, transmite de The Guardian.

Iranul continuă să riposteze, lansând atacuri asupra țărilor din Golf, inclusiv sirene de rachete în Dubai și Bahrain, iar Arabia Saudită și Kuweit au raportat distrugerea mai multor drone. Garda Revoluționară din Iran a declarat că nu va permite transportul „niciun litru de petrol” dacă atacurile americano-israeliene vor continua.

Președintele american Donald Trump a amenințat că va lovi Iranul „de 20 de ori mai tare” dacă va bloca traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz. În același timp, Trump a sugerat că războiul „se va încheia foarte curând” și că SUA ar putea relua discuțiile de pace cu Iranul, depinzând de termenii negocierilor. Abbas Araghchi, ministrul de externe al Iranului, a declarat că experiența „amară” a discuțiilor anterioare face puțin probabilă reluarea negocierilor.