Parlamentul a adoptat Programul național de integritate și anticorupție (2024-2028) și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia. Inițiativa legislativă a fost votată de 60 de deputați, în ședința de joi, 28 decembrie curent. Documentul are drept scop consolidarea sistemului național de prevenire și combatere a corupției prin continuarea dezvoltării unei culturi a integrității.

„Prin implementarea Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 se urmărește diminuarea fenomenului de corupție și amplificarea gradului de integritate în sectorul public și privat.

Potrivit documentului, au fost stabilite patru obiective generale: optimizarea standardelor de integritate în sectorul public; eficientizarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției și asigurarea inevitabilității sancționării infracțiunilor de corupție; cultivarea integrității și diminuarea actelor de corupție în sectorul privat, inclusiv în entitățile cu capital integral sau majoritar de stat; cultivarea intoleranței față de actele de corupție, precum și încurajarea denunțării actelor de corupție și a practicilor ilegale. Obiectivele au fost corelate cu direcțiile de politici stabilite în Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030””, se arată în comunicatul Parlamentului.

Programul național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 a fost elaborat de un grup de deputați în colaborare cu Centrul Național Anticorupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Programul care se află în prezent în vigoare expiră la finele anului 2023, iar elaborarea și aprobarea unui proiect actualizat este unul dintre angajamentele asumate pentru implementarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

#parlament #program

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.