Programul Uniunii Europene Erasmus+ celebrează 35 de ani de la fondare. Câte proiecte au fost implementate în Moldova

În anul 2022 Erasmus+ — programul Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport, a împlinit 35 de ani de la fondare. Începând cu anul 1987, programul Erasmus+ a susținut cele mai ambițioase și de succes proiecte care au la temelie spiritul liber al Uniunii Europene. Astfel, peste 12 milioane de beneficiari au participat la schimburile academice și de tineret, la proiectele de modernizare și internaționalizare a educației în întreaga lume.

Cu ocazia acestei aniversări și în contextul Anului European al Tineretului, Oficiul Național Erasmus+ împreună cu Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a organizat un eveniment festiv, care a reunit beneficiarii programului Erasmus+ din Moldova: studenți, tineri, cadre academice, dar și reprezentanți ai ministerelor și ai ONG-urilor din sfera tineretului și educației.

Astfel evenimentul a urmărit să devină o rampă de promovare a programului Erasmus+ în Republica Moldova, a vocii tinerilor, platformă de networking pentru stabilirea noilor parteneriate în cadrul proiectelor Erasmus+.

Evenimentul a avut loc pe 12 octombrie, iar programul acestuia a fost alcătuit din două părți: prima, la Clasa Viitorului (Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”) – dedicată discuțiilor inspiraționale cu beneficiarii Programului Erasmus+ din Moldova (studenți, tineri, cadre academice) și târgului proiectelor Erasmus+, iar cea de-a doua, la Sala cu Orgă – a fost primul concert de muzică clasică în interpretarea studenților Erasmus+ de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

În prezent, prioritățile programului Erasmus+ țin de domenii precum incluziunea socială, tranziția verde și digitală, promovarea participării tinerilor în viața democratică. Bugetul programului pentru perioada 2021-2027 a fost dublat în comparație cu faza precedentă, ajungănd la 26,2 miliarde de euro.

În Republica Moldova proiectele Erasmus+ sunt implementate începând cu 1994 pe dimensiunea învățământului superior și a tineretului.

Începând cu anul 2021, noutate pentru Republica Moldova în cadrul programului Erasmus+ au devenit proiectele de consolidare a capacităților în domeniul învățământului profesional tehnic, care au ca scop principal modernizarea și internaționalizarea acestei sfere a educației.

Până în prezent, grație suportului Programului Erasmus+ în Republica Moldova au fost implementate: 83 de proiecte Tempus, peste 6000 de mobilități academice și peste 8000 de mobilități pentru tineri, 21 proiecte de consolidare a capacităților în învățământul superior și 27 proiecte Jean Monnet.

#Erasmus #program #UE

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.