Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Proiect: Ministerul Apărării propune instruirea militară obligatorie pentru bărbații de peste 27 de ani

19 Iun. 2026, 13:18
 // Categoria: Societate // Autor:  Daniela Baranovschi
19 Iun. 2026, 13:18 // Societate //  Daniela Baranovschi

Un proiect al Ministerului Apărării din R. Moldova ar putea obliga toți bărbații de până în 55 de ani să urmeze un curs militar la care vor învăța inclusiv cum să folosească o armă de foc. Propunerea legislativă introduce și o noua materie opțională la liceu: „educația patriotică”.

Ești bărbat, ai peste 27 de ani – însă nu mai mult de 55 – și n-ai făcut armata? Atunci e posibil ca, de anul viitor, să fii obligat să urmezi un curs militar de până la șase săptămâni, notează Europa Liberă.

Vei afla astfel cum funcționează Armata Republicii Moldova, ce să faci când vezi o dronă inamică sau chiar cum să folosești o armă în cazul în care situația o va impune.

Cel puțin asta își propune Ministerul Apărării, care a pus în dezbatere publică o lege care modifică substanțial legislația actuală privind pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, statutul militarilor sau rezerva Forțelor Armate etc.

În documentele publicate de minister – precum și în interviurile realizate de Europa Liberă cu oficialii din Armată pe acest subiect – iese în evidență un cuvânt.
„Obligatoriu”.

Așa va fi ceea ce oficialii moldoveni numesc „pregătirea militară inițială” – în fapt un curs de până la 42 de zile pe care toți bărbații adulți de până în 55 de ani vor trebui să îl urmeze.

„Ministerul Apărării își propune ca obiectiv ca toți bărbații […] să beneficieze de o pregătire militară obligatorie”, se menționează în nota de fundamentare a proiectului.

„Această formă a serviciului va fi obligatorie, precum este actualmente serviciul militar în termen și cel cu termen redus”, spune pentru Europa Liberă colonelul în rezervă Alexandru Roman, consultant al Ministerului Apărării pentru acest proiect.

În prezent, în Republica Moldova există trei forme de instruire militară. Cel mai important este serviciul militar în termen, de 12 luni, care este obligatoriu pentru toți bărbații de până în 27 de ani care nu au studii superioare.

Mai există serviciul militar cu termen redus, de trei luni, care este și el obligatoriu pentru persoanele cu studii superioare, precum și catedra militară, de patru luni, care poate fi urmată, voluntar, pe parcursul studiilor universitare sau post-universitare.

Pregătirea militară inițială vine în completarea acestor forme de instruire militară.

Ea va fi obligatorie pentru persoanele care au împlinit 27 de ani și n-au făcut nici serviciul militar în termen (12 luni), nici serviciul militar redus (trei luni).

„Această instruire militară este o formă minimă: cetățeanul Republicii Moldova să cunoască măcar ce este Armata Națională, ce este apărarea teritoriului, ce este patria, ce tipuri de armamente sunt, ce tipuri de tactici de luptă sunt, disciplină militară”, spune pentru Europa Liberă colonelul Vadim Bulgaru, șeful direcției politice resurse umane din cadrul Ministerului Apărării.

Potrivit noului articol din lege, cursurile de pregătire militară inițială nu vor dura mai mult de 42 de zile și ar putea începe din 2027.

În prezent, legea spune că, după 27 de ani, cetățenii care nu au nicio pregătire militară, adică n-au făcut armata, sunt luați în rezerva Forțelor Armate și trecuți în ceea ce se cheamă „rezerva pasivă”.

Colonelul în rezervă Alexandru Roman vorbește pentru Europa Liberă de un „paradox”.

„Îi treci (pe cetățeni, n.r.) în rezerva Forțelor Armate și fac parte din rezervă, dar nu au, de fapt, nicio pregătire. În situații diferite cu care se poate confrunta statul, această rezervă nu știe să mânuiască arma, nu are deprinderi în domeniul militar și, practic… o trimitem la moarte”, explică consultantul de la Ministerul Apărării.

El spune că cetățenii vor învăța la cursuri nu doar teorie, ci și practică: vor conduce mașinile militare sau vor fi învățați să tragă cu arma.

La rândul său, colonelul Vadim Bulgaru, șeful direcției politice resurse umane din cadrul Ministerului Apărării, spune că noua formă de instruire militară inițială va fi disponibilă, voluntar, și pentru „doamne, fete, femei”.

„Dacă vor să acceadă în serviciul militar prin contract sau să facă carieră militară, este necesar să treacă mai întâi serviciul de pregătire militară inițială”, explică Bulgaru.

Nici salariații nu vor fi scutiți de pregătirea militară inițială.

Legea spune că angajatorul este obligat să-i permită angajatului să facă aceste instruiri, păstrându-i locul de muncă în perioada în care lipsește.

„Nu va fi o povară în plus pentru angajator, deoarece perioada este mai scurtă – până la 42 de zile. Nu va trebui să-l aștepte pe lucrător 12 sau 3 luni, așa cum e în cazul serviciului militar în termen”, menționează Alexandru Roman.

Instruirea militară nu e singura noutate adusă de noul proiect.

Ministerul Apărării introduce în legislație un articol care le propune elevilor din clasele X-XII-a și a celor din învățământul profesional tehnic să studieze disciplina opțională „Educația patriotică a tinerei generații”.

Ministerul Apărării justifică necesitatea „educației patriotice” ca disciplină opțională prin faptul că ar asigura „formarea unei culturi de securitate”.

Proiectul spune că articolul propus „nu instituie o militarizare a sistemului educațional”.

Totuși, scopul acestuia este de a dezvolta, încă din etapa educațională, „un instrument preventiv”, care să răspundă „adecvat atât provocărilor de securitate, cât și situațiilor de criză”.

Citeșete articolul integral pe Europa Liberă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.