Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Proiecte comune și sprijin european: Alexandru Munteanu și Nicușor Dan, întrevedere la Dubrovnik

29 Apr. 2026, 11:14
 // Categoria: Politica // Autor:  Cătălina Boico
29 Apr. 2026, 11:14 // Politica //  Cătălina Boico

Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, s-a întâlnit la Dubrovnik, cu președintele României, Nicușor Dan. Discuțiile s-au axat pe consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două state, sprijinul României pentru parcursul european al Republicii Moldova și proiectele comune care aduc beneficii directe cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Șeful Executivului a apreciat ajutorul acordat de partea română în gestionarea crizelor din sectorul energetic și din domeniul mediului, precum și în realizarea agendei de dezvoltare și integrare europeană, menționând că România rămâne cel mai apropiat și de încredere partener al țării noastre.

„Ne leagă nu doar proiecte comune, ci și valori, încredere și obiectivul de a construi un viitor european mai bun pentru cetățenii noștri. Sprijinul României contează enorm pentru Republica Moldova”, a declarat Munteanu.

De asemenea, oficialii au discutat despre avansarea proiectelor în domeniul infrastructurii și energiei, subliniind importanța accelerării interconectărilor energetice și de transport, inclusiv a proiectelor de infrastructură peste Prut, care contribuie la creșterea mobilității, dezvoltarea schimburilor comerciale și consolidarea securității regionale.

„Continuăm să lucrăm împreună pentru rezultate concrete: mai multă siguranță energetică, infrastructură mai bună, cooperare economică mai puternică și oportunități reale pentru oameni”, a mai adăugat premierul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Părțile au evidențiat, de asemenea, importanța aprofundării cooperării economice, interconectării între cele două piețe și creșterii investițiilor românești în țara noastră. România este principalul partener comercial al Republicii Moldova, iar în țara noastră activează peste 1.700 de întreprinderi cu capital românesc, cu investiții de aproximativ 7 miliarde de lei.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 14:05
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
20 Nov. 2026, 14:05 // Politica //  Realitatea.md

Deputata Olga Cebotari, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, în cadrul unui briefing susținut astăzi, 20 noiembrie, a analizat pozițiile de negociere ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Potrivit spuselor sale, Guvernul își asumă angajamente majore, cu termene și perioade de tranziție care îi vor afecta direct pe cetățeni și pe antreprenori, dar aceste poziții nu au fost consultate cu Parlamentul și în context ea a anunțat că a adresat un demers către vicepremierul pentru Integrare Europeană.

Parlamentara a menționat că, Republica Moldova a deschis 4 din cele 6 clustere (24 din 33 de capitole) și a prezentat Comisiei Europene 4 poziții de negociere, pe fondul unei creșteri economice de doar 0,6% și al unei inflații de 10,77%, dar și că „a negocia nu înseamnă a accepta cu orice preț. Ritmul alert mizează pe cantitate și știrbește din calitatea deciziilor”.

Ea a spus că, Clusterul 1 – Valori fundamentale. Moldova nu a cerut perioade de tranziție pentru capitolele-cheie. De îndeplinirea celor 6 criterii intermediare privind statul de drept depinde închiderea oricărui alt capitol. Legile se adoptă rapid pe hârtie, dar lipsesc banii, infrastructura și cadrele pentru aplicarea lor, mai ales la nivel local. Clusterul 2 – Piața internă. UE cere ca, după aderare, statele membre să poată restricționa temporar accesul lucrătorilor moldoveni pe piața muncii. În cazul Poloniei și al Croației, astfel de restricții au durat până la 7 ani.

„Interesul nostru este accesul cât mai rapid și garanții clare pentru cetățenii care deja lucrează legal în UE”, a subliniat ea.

Politiciana a constatat că „Guvernul a cerut, la rândul său:

  • 30 de ani de restricții la cumpărarea terenurilor agricole și forestiere;
  • 5 ani pentru ajutoarele de stat, inclusiv Moldova IT Park, IMM-uri și parcuri industriale;
  • 5 ani pentru majorarea garanției depozitelor până la 100.000 de euro;
  • 5 ani pentru reautorizarea medicamentelor, ca să nu dispară de pe piață produse fără alternativă.

Și în Clusterul 3 se cer perioade de tranziție: 5 ani pentru TVA la inputurile agricole și pentru acciza la motorină, 6 ani pentru Moldova IT Park. Clusterul 6 – Relații externe. UE cere ca Moldova să denunțe până la aderare acordurile de liber schimb cu țările terțe, adică să iasă din zona de liber schimb a CSI și să renunțe la acordul cu Turcia. Chiar poziția Guvernului recunoaște că piața CSI rămâne strategică: mere: 70,7% din export în 2024; medicamente: peste 50% din export; vinuri: până la 29,3% din export.

Exportul agroalimentar în Turcia a depășit 304 milioane de dolari în 2022. Guvernul cere de la UE asistență compensatorie, dar admite „ajustări structurale semnificative” pentru producători. Totodată, Moldova s-a angajat să urce alinierea la sancțiunile UE de la 86,6% la 100%, inclusiv la cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei”.

Olga Cebotari a remarcat că, punctul 23 din anexa nr. 2 la HG nr. 180/2024 obligă Guvernul să consulte comisia parlamentară pentru integrare europeană înainte de a aproba pozițiile de negociere. Prevederea nu a fost respectată: niciuna dintre pozițiile prezentate la Bruxelles nu a fost consultată cu comisia. Din acest motiv, a adresat o interpelare oficială viceprim-ministrului pentru Integrare Europeană. Potrivit spuselor sale, Parlamentul trebuie implicat atunci când încă putem influența termenele și perioadele de tranziție, nu după ce pozițiile au plecat la Bruxelles.

Deputata a propus ca proiectele de poziții cu impact major să fie transmise din timp Comisiei, iar Comisia ar urma să audieze miniștrii și să emită un aviz înainte ca pozițiile să fie definitivate.

„Interesul național trebuie să fie în prim-plan și să fie respectat”, a conchis vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!