Procuratura Anticorupție (PA) critică proiectul de lege adoptat, în primă lectură de Parlament, cu privire la delimitarea competențelor PA și ale Centrului Național Anticorupție (CNA) la investigarea cauzelor de corupție de nivel înalt. Reacția instituției vine la o săptămână de la adoptarea proiectului în plen.

Potrivit unui comunicat de presă al PA,”proiectul de lege, în versiunea aprobată în prima lectură, nu ar asigura realizarea scopului proiectului”.

„Procuratura Anticorupție consideră că adoptarea proiectului în versiunea aprobată în prima lectură nu ar asigura realizarea scopului proiectului. De altfel, prin majorarea substanțială a numărului de subiecți și micșorarea valorii prejudiciului în cazul infracțiunilor date în competența CNA, proiectul de lege adoptat la moment ar avea un efect invers decât scopul urmărit, fapt ce ar duce la majorarea substanțială a numărului de cauze penale din gestiunea CNA și a PA. Procuratura Anticorupție consideră imperativ a se reveni la versiunea anterioară trimisă spre avizare (documentul îl găsiți AICI), care, drept rezultat ar genera o reducere de circa 23% din volumul total de cauze penale în gestiunea PA sau de circa 40% din numărul cauzelor aflate la urmărirea penală”.

În același comunicat, PA mai menționează și următoarele:

„La moment, PA are în gestiune peste 1 100 cauze, inclusiv aproximativ 600 care se află în faza de urmărire penală și 500 care se află în faza de judecată. Procurorii PA au responsabilitatea să conducă urmărirea penală în cauzele aflate în exercitarea organului de urmărire penală al CNA (aproximativ 350 de cauze), să exercite nemijlocit urmărirea penală în cauzele date în competența PA (aproximativ 250) și să susțină acuzarea în instanța de judecată în toate dosarele de corupție și conexe (aproximativ 500 cauze pe întregul teritoriul RM). În PA activează 52 procurori, dintre care 20% sunt procurori delegați din alte procuraturi. Procurorii sunt responsabili să verifice soluțiile de pornire sauneîncepere a urmăririi penale, să întocmească demersuri privind autorizarea perchezițiilor și măsurilor speciale de investigație, pentru aplicarea sechestrelor, întocmesc comisii rogatorii către alte țari, aplică sau solicită aplicarea ori prelungirea măsurilor preventive. Ei sunt cei care întocmesc actele procedurale din dosar, învinuirea și rechizitoriul, ei susțin acuzarea în instanța de judecată”.

Adițional, în comunicatul de presă se mai specifică că PA estte conștientă de „critica din partea cetățenilor, experților din țară și din străinătate, partenerilor de dezvoltare, inclusiv a reprezentanților structurilor Uniunii Europene, precum și a altor persoane că, de prea mult timp, autoritățile din Republica Moldova, responsabile de combaterea corupției și aplicarea legii, investighează, trimit în judecată și condamnă doar infractori de nivel mic. Pentru anul 2022, din 147 persoane condamnate în cazurile în care acuzarea de stat a fost susținută de PA, doar 12% au fost condamnați la pedeapsă cu închisoare cu executare. Aceasta reflectă faptul că dosarele care ajung pe masa judecătorilor sunt, în mare parte, pentru infracțiuni mai puțin grave, unde legea permite suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare”.

„Dacă ne dorim rezultate bune în dosare de rezonanță, atunci resursele limitate ale procurorilor PA și ofițerilor CNA trebuie să fie aplicate pentru combaterea corupției la nivel înalt și corupției sistemice. Versiunea legii trimisă spre avizare în februarie 2023 (versiunea o găsiți AICI) a ajuns la o formulare care ar duce la realizarea scopului pe care ni-l propunem și care este și o condiție pentru aderarea la Uniunea Europeană și un angajament față de Fondul Monetar Internațional. Ne dorim ca Parlamentul să voteze un proiect de lege care să sprijine Procuratura Anticorupție să lupte cu marea corupție”, a conchis PA.

Amintim că la ședința plenară din 30 martie curent, Parlamentul a votat pentru delimitarea competențelor Procuraturii Anticorupție (PA) și ale Centrului Național Anticorupție (CNA) la investigarea cauzelor de corupție de nivel înalt. Proiectul de lege a fost susținut, în prima lectură, de 54 de deputați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autorii inițiativei legislative propun ca funcția de investigare penală pentru corupția la nivel înalt să fie exercitată de Procuratura Anticorupție. Totodată, Centrul Național Anticorupție va investiga cazurile de corupție sistemică, iar corupția mică va fi investigată de organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne.

Mai exact, Procuratura Anticorupție va exercita urmărirea penală în cazurile săvârșite de Președintele țării, deputați, membri ai Guvernului, judecători, procurori, angajați CNA, conducerea SIS și ofițerii de informații și securitate. Documentul va fi propus spre examinate în a doua lectură în plenul Parlamentului.

#CNA #critici #PA #parlament #proiect de lege

Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății de pe strada Gheorghe Cașu va fi transformat într-un centru comprehensiv de reabilitare, parte a unei rețele naționale de recuperare a pacienților, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, joi, 13 august, în cadrul unei vizite la instituție.

„Noi vedem în această instituție un potențial enorm al remodelării, să preia, să fie un centru comprehensiv cu rețeaua națională de reabilitare”, a declarat ministrul pentru Realitatea.md.

Potrivit lui Gasnaș, toate spațiile spitalului vor fi reparate și aduse la standarde europene, iar instituția își va schimba complet misiunea.

„Toată instituția va avea doar o singură misiune, o misiune pentru reabilitare de toate tipurile, pentru că lumea trebuie să înțeleagă că reabilitarea nu este doar fizioprocedură”, a explicat ministrul.

El a subliniat că, în ultimii ani, statul a investit prioritar în componenta acută, terapii intensive și servicii de urgență, însă tratamentul pacienților nu se încheie odată cu depășirea fazei critice.

„Cea mai mare problemă a pacienților este ce fac după, pentru că pacienții supraviețuiesc mai mult acum și au nevoie de continuitatea tratamentului”, a spus Gasnaș.

Potrivit proiectului, la Chișinău va funcționa un centru comprehensiv de reabilitare pentru adulți, în timp ce componenta pediatrică va fi preluată de Centrul de Reabilitare Republican pentru Copii, alături de centre regionale în teritoriu. Proiectul a fost pregătit începând cu 2023–2024, iar pentru componenta de reabilitare au fost alocate 45 de milioane de euro.

„Aici vom reabilita toate etajele și toată instituția va fi remodelată, inclusiv cu toate dispozitivele necesare de ultimă generație, pentru ca pacienții să se recupereze cât mai precoce”, a mai spus ministrul.

Potrivit lui Gasnaș, lucrările de reparație vor începe peste o lună, pe etaje, iar pacienții vor avea acces treptat la secțiile renovate. Remodelarea completă a centrului este planificată să dureze între un an și jumătate și doi ani, timp în care instituția urmează să fie conectată cu rețeaua de centre regionale aflată în construcție.