Procuratura Anticorupție (PA) critică proiectul de lege adoptat, în primă lectură de Parlament, cu privire la delimitarea competențelor PA și ale Centrului Național Anticorupție (CNA) la investigarea cauzelor de corupție de nivel înalt. Reacția instituției vine la o săptămână de la adoptarea proiectului în plen.

Potrivit unui comunicat de presă al PA,”proiectul de lege, în versiunea aprobată în prima lectură, nu ar asigura realizarea scopului proiectului”.

„Procuratura Anticorupție consideră că adoptarea proiectului în versiunea aprobată în prima lectură nu ar asigura realizarea scopului proiectului. De altfel, prin majorarea substanțială a numărului de subiecți și micșorarea valorii prejudiciului în cazul infracțiunilor date în competența CNA, proiectul de lege adoptat la moment ar avea un efect invers decât scopul urmărit, fapt ce ar duce la majorarea substanțială a numărului de cauze penale din gestiunea CNA și a PA. Procuratura Anticorupție consideră imperativ a se reveni la versiunea anterioară trimisă spre avizare (documentul îl găsiți AICI), care, drept rezultat ar genera o reducere de circa 23% din volumul total de cauze penale în gestiunea PA sau de circa 40% din numărul cauzelor aflate la urmărirea penală”.

În același comunicat, PA mai menționează și următoarele:

„La moment, PA are în gestiune peste 1 100 cauze, inclusiv aproximativ 600 care se află în faza de urmărire penală și 500 care se află în faza de judecată. Procurorii PA au responsabilitatea să conducă urmărirea penală în cauzele aflate în exercitarea organului de urmărire penală al CNA (aproximativ 350 de cauze), să exercite nemijlocit urmărirea penală în cauzele date în competența PA (aproximativ 250) și să susțină acuzarea în instanța de judecată în toate dosarele de corupție și conexe (aproximativ 500 cauze pe întregul teritoriul RM). În PA activează 52 procurori, dintre care 20% sunt procurori delegați din alte procuraturi. Procurorii sunt responsabili să verifice soluțiile de pornire sauneîncepere a urmăririi penale, să întocmească demersuri privind autorizarea perchezițiilor și măsurilor speciale de investigație, pentru aplicarea sechestrelor, întocmesc comisii rogatorii către alte țari, aplică sau solicită aplicarea ori prelungirea măsurilor preventive. Ei sunt cei care întocmesc actele procedurale din dosar, învinuirea și rechizitoriul, ei susțin acuzarea în instanța de judecată”.

Adițional, în comunicatul de presă se mai specifică că PA estte conștientă de „critica din partea cetățenilor, experților din țară și din străinătate, partenerilor de dezvoltare, inclusiv a reprezentanților structurilor Uniunii Europene, precum și a altor persoane că, de prea mult timp, autoritățile din Republica Moldova, responsabile de combaterea corupției și aplicarea legii, investighează, trimit în judecată și condamnă doar infractori de nivel mic. Pentru anul 2022, din 147 persoane condamnate în cazurile în care acuzarea de stat a fost susținută de PA, doar 12% au fost condamnați la pedeapsă cu închisoare cu executare. Aceasta reflectă faptul că dosarele care ajung pe masa judecătorilor sunt, în mare parte, pentru infracțiuni mai puțin grave, unde legea permite suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare”.

„Dacă ne dorim rezultate bune în dosare de rezonanță, atunci resursele limitate ale procurorilor PA și ofițerilor CNA trebuie să fie aplicate pentru combaterea corupției la nivel înalt și corupției sistemice. Versiunea legii trimisă spre avizare în februarie 2023 (versiunea o găsiți AICI) a ajuns la o formulare care ar duce la realizarea scopului pe care ni-l propunem și care este și o condiție pentru aderarea la Uniunea Europeană și un angajament față de Fondul Monetar Internațional. Ne dorim ca Parlamentul să voteze un proiect de lege care să sprijine Procuratura Anticorupție să lupte cu marea corupție”, a conchis PA.

Amintim că la ședința plenară din 30 martie curent, Parlamentul a votat pentru delimitarea competențelor Procuraturii Anticorupție (PA) și ale Centrului Național Anticorupție (CNA) la investigarea cauzelor de corupție de nivel înalt. Proiectul de lege a fost susținut, în prima lectură, de 54 de deputați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autorii inițiativei legislative propun ca funcția de investigare penală pentru corupția la nivel înalt să fie exercitată de Procuratura Anticorupție. Totodată, Centrul Național Anticorupție va investiga cazurile de corupție sistemică, iar corupția mică va fi investigată de organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne.

Mai exact, Procuratura Anticorupție va exercita urmărirea penală în cazurile săvârșite de Președintele țării, deputați, membri ai Guvernului, judecători, procurori, angajați CNA, conducerea SIS și ofițerii de informații și securitate. Documentul va fi propus spre examinate în a doua lectură în plenul Parlamentului.

#CNA #critici #PA #parlament #proiect de lege

Finanțarea predictibilă a serviciilor publice, politicile bazate pe dovezi științifice, parteneriatele de lungă durată și integrarea serviciilor medicale și sociale sunt cele patru direcții prioritare evidențiate în documentul de poziție „From Project Results to Sustainable Public Systems”, publicat de Institutul Elvețian de Sănătate Publică și Boli Tropicale (Swiss TPH).

Documentul reflectă principalele rezultate și concluzii ale evenimentului aniversar din 27 octombrie 2026, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor partenere din Republica Moldova, Elveția și România, pentru a marca 20 de ani de cooperare și a discuta despre durabilitatea rezultatelor și perspectivele colaborării viitoare.

În cele două decenii, cooperarea Swiss TPH a contribuit la consolidarea sistemelor de sănătate și de protecție socială, dezvoltarea competențelor profesionale și integrarea unor practici și mecanisme de colaborare în activitatea instituțiilor.

Printre rezultatele evidențiate în document se numără reducerea mortalității infantile cu 29% în perioada 2006–2020, creșterea supraviețuirii copiilor născuți prematur și extinderea accesului la servicii de sănătate prietenoase tinerilor, de la mai puțin de 5% în 2011 la 25% în 2020. În prezent, 92% dintre instituțiile de asistență medicală primară aplică protocoalele OMS PEN pentru gestionarea bolilor netransmisibile.

Aceste rezultate ilustrează valoarea cooperării pe termen lung și a investițiilor în instituții, profesioniști și servicii adaptate nevoilor populației.

Pornind de la rezultatele obținute și de la provocările actuale ale Republicii Moldova, documentul evidențiază următoarele direcții prioritare:

Finanțare predictibilă pentru servicii publice de calitate, care să permită instituțiilor și autorităților locale să asigure continuitatea serviciilor și accesul echitabil al populației.
Politici și intervenții bazate pe dovezi, prin utilizarea datelor, evaluarea rezultatelor și consolidarea colaborării cu universitățile și instituțiile de cercetare.
Parteneriate de încredere și cooperare pe termen lung, bazate pe responsabilitate comună, transfer de cunoștințe și asumarea rezultatelor de către instituțiile naționale și locale.
Servicii medicale și sociale integrate, orientate spre prevenție, continuitatea îngrijirii și nevoile persoanelor vulnerabile, pentru comunități mai reziliente.

Aceste direcții se regăsesc în activitatea Proiectului moldo-elvețian „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”, implementat de Swiss TPH în parteneriat cu autoritățile naționale și locale.

În domeniul asistenței medicale primare, proiectul a sprijinit aplicarea protocoalelor OMS PEN 1 „Prevenirea atacului de cord, accidentului vascular cerebral și bolilor renale prin intermediul managementului integrat al diabetului zaharat și al hipertensiunii arteriale” și PEN nr. 2 „Educația pentru sănătate și consilierea cu privire la conduita sănătoasă”.

Totodată, proiectul a contribuit la consolidarea capacităților instituționale ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, la dezvoltarea capacităților autorităților publice locale de a mobiliza comunitățile pentru promovarea sănătății, precum și la dezvoltarea asistenței medicale și sociale integrate la nivel comunitar, prin colaborarea dintre sistemul de sănătate și cel de asistență socială.

În etapa finală de implementare, accentul este pus pe integrarea rezultatelor în politicile publice, planurile și practicile instituționale, astfel încât beneficiile pentru populație să poată fi menținute și dezvoltate pe termen lung.

Documentul de poziție reafirmă angajamentul Swiss TPH de a continua cooperarea în sprijinul reformelor Republicii Moldova și al parcursului său de integrare europeană.

Durabilitatea înseamnă nu doar ceea ce am realizat împreună, ci și capacitatea instituțiilor și comunităților de a continua și dezvolta aceste rezultate.