Proiectul care ar fi interzis total reclamele la jocurile de noroc în România, a fost modificat radical, marți, de senatorii din comisiile juridică și de cultură, care a admis amendamentele PNL prin care pot fi difuzate în continuare spoturi în audiovizual noaptea, iar reclamele outdoor sunt permise, cu o limită de maximum 30 mp, notează G4media.ro.

Proiectul ar putea fi inclus pe ordinea de zi a plenului Senatului României de miercuri.

Senatorii comisiilor juridică și de cultură au votat amendamentele propuse de liberali, precum cel care permite în audiovizual în intervalul orar 6.00 – 23.00 „inserturile grafice ale mărcii, siglei sau altui simbol prin care se poate identifica titularul mărcii”, însoţite de mesajul „Fii responsabil” şi de interdicţia participării la jocurile de noroc a persoanelor sub 18 ani, relatează Agerpres.

Un alt amendament prevede că „formele de publicitate exterioară sunt permise dacă dimensiunile materialelor publicitare nu depăşesc, în mod individual, o suprafaţă de 30 de metri pătraţi” şi nu promovează premii în bani sau bunuri materiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, a fost admis un amendament propus de senatorul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Turos Lorand, care prevede „interzicerea oricărei forme de comunicare comercială audiovizuală pentru activităţile de jocuri de noroc, reglementare potrivit art.10 alin. 1 din OUG nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, prezentate sau recomandate de personalităţi ale vieţii publice, culturale, ştiinţifice, sportive ori de alte persoane care, datorită celebrităţii lor, pot încuraja activităţile de jocuri de noroc şi pariuri sportive”.

Proiectul a fost depus în noiembrie 2022 și era semnat de parlamentari PNL, PSD, USR, AUR și minorități. Depus inițial de parlamentari din toate partidele cu excepția UDMR, proiectul nu mai este susținut de PSD, care și-a retras semnăturile de pe inițiativă încă înainte de a fi discutat în comisii.

Inițial, proiectul prevedea că:

„Orice formă de comunicare comercială audiovizuală pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri este interzisă.”
„Se interzice orice formă de publicitate pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri.”

O lege similară, numită „Legea Alaiba”, a fost adoptată și în țara noastră. Documentul a fost aprobat la insistența ex-deputatului Dumitru Alaiba, actual ministru al Economiei. Atunci, Dumitru Alaiba făcea trimitere la faptul că și în Parlamentul României există un proiect de lege cu privire la interzicerea publicității la jocurile de noroc și pariuri sportive.

#Comisii #jocuri de noroc #proiect #publicitate #Senatul Romaniei

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.