Viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, aflat într-o vizită de lucru la București, anunță că s-a văzut astăzi cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos.

Spînu scrie pe o rețea de socializare că a vorbit cu oficialul romând despre prevederile Acordului interguvernamental privind subtraversarea râului Prut şi coordonarea aspectelor tehnice pentru a putea ratifica Acordul şi lansarea lucrărilor de conectare la apă potabilă din jud. Iași a mai multor raioane din țara noastră, începând cu anul 2022.

„Am solicitat transferul de experiență pe programele naționale dezvoltate de România pentru eficientizarea termică a blocurilor rezidențiale, precum este Programul Casa Verde Fotovoltaice, care se lansează săptămâna viitoare, pe 22 decembrie. Am discutat şi despre reluarea dialogului privind proiectul de curățare a râului Bâc, care va fi implementat cu sprijinul României”, scrie Spînu.

Amintim că ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu se află, în perioada 16-17 decembrie, într-o vizită de lucru la București. Spînu este însoțit de secretarul de stat pe dezvoltare regională, Ana Mardare și de secretarul de stat pe domeniul energetic, Constantin Borosan.

Anterior, prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița a anunțat că și ea va merge în România.

Pe agenda Nataliei Gavrilița sunt prevăzute întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Nicolae Ionel Ciucă și președintele Senatului Român Marcel Ciolacu.

#Andrei Spinu #Romania #vizita de lucru

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.