Cel mai mare parc de distracții din țară, construit la inițiativa lui Ilan Șor – OrheiLand, inclusiv zona „Aqua”, sunt luate cu asalt în weekend, dar și în zilele cu temperaturi ridicate și caniculă. Și asta pentru că vremea e numai bună pentru a aluneca pe toboganele de apă, a face plajă sau pentru a savura o răcoritoare pe un șezlong. O zi petrecută în cea mai populară destinație din Moldova și unde totul este gratuit este o experiență de neuitat, susțin copiii, dar și adulții. De asemenea, OrheiLand reprezintă cea mai bună destinație pe timp de criză.

Potrivit administratorilor OrheiLand, zilnic, parcul este vizitat de aproximativ 1500 de oameni, iar în weekend numărul vizitatorilor ajunge până la 5000. De la deschiderea sezonului estival din acest an, mai exact din 1 iunie și până în prezent, peste 80 de mii de oameni și-au petrecut timpul liber în cel mai mare parc de distracții din țară, dar și din regiune.

„Suntem din Ucraina. Locuim temporar în orașul Florești. Am venit pentru al doilea an consecutiv în acest parc minunat, cu cei trei copii pe care îi avem. Ne place aici, ne bucurăm că toți copiii, indiferent de vârstă, se pot distra”, a menționat o femeie.

„Am venit de la Chișinău ca să ne petrecem timpul liber în acest parc. Ne place adrenalina și aici avem parte de ea”, a spus o tânără.

„Locuim în regiunea transnistreană. Am venit aici ca să sărbătorim ziua de naștere a fiicei mele”, a afirmat o altă femeie.

Pentru mulți, parcul OrheiLand este singurul loc în care își pot petrece vacanța de vară. Din cauza scumpirilor fără precedent din ultima perioadă, vacanțele în străinătate reprezintă un lux.

„Îi mulțumesc lui Ilan Șor pentru că a construit acest parc pentru Moldova. Un mare avantaj este că aici totul este gratuit. Mai ales acum când totul se scumpește, iar salariile sunt mici. OrheiLand este un loc potrivit pentru odihnă, atât pentru săraci, cât și pentru bogați”, a spus o altă tânără.

În context, liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, la inițiativa căruia a fost construit OrheiLand, se declară mulțumit că parcul este vizitat din ce în ce mai mulți oameni și dă asigurări că va continua investițiile în copii.

„Vremurile din țară nu sunt bune așa cum ne-au promis cei de la guvernare, dar e vreme bună pentru a petrece timp de calitate la OrheiLand, împreună cu cei dragi. Mă bucur că un număr impresionant de oameni vin zilnic în cel mai mare parc de distracții din țară și din regiune. Sunt nespus de bucuros că cei mici au ocazia să adune amintiri de neuitat, mai ales acum când situația din țară este foarte complicată și, din cauza prețurilor mari pentru toate produsele și serviciile, părinții lor nu pot să le ofere prea multe. Acest proiect important, de suflet, pe care l-am construit împreună cu oamenii care au încredere în mine, a fost gândit din start ca să fie un loc unde toată lumea să se simtă bine, să uite de griji și nevoi, unde să poată primi plăcere fără restricții, fără limitări și unde totul să fie gratuit. Copiii reprezintă viitorul nostru, ei sunt sursa noastră de energie pozitivă, care ne ajută trecem mai ușor peste provocări și să învingem rutina zilnică, iar investiția în confortul și bunăstarea lor trebuie să fie o prioritate supremă. Aceasta este convingerea mea și voi face tot ce-mi stă în puteri să le asigur condiții copiilor, ca ei să poată avea o copilărie fericită”, este mesajul lui Ilan Șor.

Cel mai mare parc de distracții din Moldova, dar și din regiune – OrheiLand a fost construit în 2018 și inaugurat în același an, în 1 iunie, cu ocazia Zilei Copilului, la inițiativa lui Ilan Șor. Anul acesta, OrheiLand se află la cea de-a cincea ediție. Printre principalele echipamente de distracție de pe teritoriul parcului se numără toboganele gonflabile, trambulinele, caruselurile și alte spații de joacă pentru copii de toate vârstele. Atracția de bază, atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari, este roller – coasterul de tip american, construit în Italia special pentru „OrheiLand”. În sezonul de vară, parcul activează în fiecare zi. Luni este deschis între orele 16:00 și 22:00, iar de marți până duminică de la ora 10:00 până la 22:00.

#copii #Ilan Șor #Orhei #OrheiLand #parc de distractii #vacanta #vara

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.