Președinta țării, Maia Sandu, a rostit un discurs pe scena din Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), un s-a desfășurat parada militară, dedicată celor 30 de ani de la obținerea independenții Republicii Moldova, eveniment la care a participat și trei șefi de state: al României, Ucrainei și Poloniei.

„Am pășit pe calea independenței plini de speranțe și entuziasm. Ne-am dorit o țară liberă, pe care să o guvernăm singuri. Dar școala independenței a fost și grea, și scumpă. Entuziasmul începutului s-a lovit de brutalitatea tranziției. Ne-a lipsit experiența bunei guvernări, reguli clare și instituții puternice. Dar cel mai mult ne-a lipsit unitatea – o viziune comună, agreată împreună, despre ce vrem să facem noi cu Moldova noastră. Lipsa de viziune și de unitate ne-a adus guvernări iresponsabile, profitoare, care s-au preocupat mai mult de propriile buzunare. A crescut corupția și, odată cu ea, distanța dintre cei îmbogățiți peste noapte și oamenii cinstiți. Proiectele de țară au fost abandonate”, a spus Maia Sandu.

Președinta susține că, în cei 30 de ani, nu am reușit să construim un stat de drept, iar unii oameni își caută dreptatea cu anii și nu o găsesc.

„Odată cu independența, am trăit drama unui conflict armat, care a lăsat sechele în sute de familii din țara noastră și o fractură pe trupul țării, de-a lungul cursului râului Nistru. Să apreciem curajul veteranilor și să cinstim memoria eroilor căzuți la Nistru în lupta pentru apărarea independenței Republicii Moldova. Să ținem minte sacrificiul lor suprem adus patriei și să facem tot ce ne stă în puteri pentru a nu mai admite vărsare de sânge pe pământul nostru”, a mai adăugat Sandu.

Totuși, președinta spune că, oricât de greu ne-a fost, Republica Moldova a rămas „o țară democratică, o țară care își prețuiește libertatea”.

„Moldovenii au respins dictatura, nu au permis nimănui să le fure libertatea. Aceasta este, probabil, cea mai mare realizare a noastră. În acești ani, am învățat valoarea votului nostru și importanța unei guvernări bune și responsabile. Societatea s-a maturizat. Nu am devenit prizonierii corupției și incompetenței, soarta noastră este în mâinile noastre. Astăzi, noi decidem drumul către următorii 30 de ani – și-l vom începe cu reclădirea statului și transformarea instituțiilor”, a afirmat președinta.

Totodată, Maia Sandu a venit și cu un mesaj adresat direct cetățenilor, prin care le promite că, noua guvernare ar urma să schimbe cursul țării, să dezvolte politici pentru interesul oamenilor și să creeze condiții unice pentru toți moldovenii.

„Guvernarea vă propune un nou proiect de țară. Vă propunem să construim instituții publice, cu reguli clare, care vor lucra pentru oameni. Vă invit să lucrăm împreună, să facem echipă între stat și cetățeni. Avem acum oportunitatea de a pune umărul cu toții la un proiect național de curățare și consolidare a statului ca să avansăm pe drumul spre prosperitate și integrare europeană. Vom începe de la temelie – de la restabilirea dreptății. Vom construi un stat de drept, cu instituții puternice, cu o justiție adevărată. Vom învăța cu toții să respectăm legea. Să avem încredere unii în alții. Să înțelegem că averea statului este averea noastră și că trebuie protejată. Astfel vom crește încrederea în țara noastră, vom aduce investiții, vom crea locuri de muncă, vom dezvolta o economie puternică. Vom avea grijă de oameni. Veniturile cetățenilor trebuie să crească, pensiile trebuie să crească, trebuie să fim solidari cu cei care au mai puțin. Succesul nostru ca societate nu se va măsura în câți milionari avem în țară, ci în creșterea numărului celor care nu se mai tem pentru ziua de mâine”, a promis Sandu cetățenilor.

Toate promisiunile făcute de șefa statului cetățenilor le puteți citi aici.

Precizăm că, la evenimentele dedicate celor 30 de ani de la obținerea independenții Republicii Moldova, trei oaspeți, șefi de state, președintele României, Klaus Iohannis, al Ucrainei, Vladimir Zelenski, și cel al Poloniei, Andrzej Duda, au dat curs invitației Maiei Sandu și au participat la parada militară dedicată celor 30 de ani de independență a țării noastre.

#discurs #Maia Sandu #PMAN #promisiuni

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.