Promo-LEX revine cu un nou raport asupra activității Parlamentului Republicii Moldova. Deși în această săptămână urmau să aibă loc două ședințe plenare, deputații s-au văzut doar joi, 20 iulie.

„Ordinea de zi a ședinței plenare din 20 iulie curent a fost modificată în proporție de 280%. Totodată, a avut loc și modificarea programului de activitate a Legislativului, ședințele plenare fiind planificate inițial pentru zilele de 20 și 21 iulie. Motivul desfășurării unei singure ședințe în schimbul celor două planificate nu a fost explicat. În urma modificărilor operate, pe ordinea de zi au fost incluse 34 de subiecte, deși inițial erau planificate doar 10. În cadrul ședinței din 20 iulie 2023 au fost dezbătute practic toate subiectele, 30 la număr (inclusiv și aprobarea proiectului Ordinii de zi a ședinței în plen ale Parlamentului din 31 iulie 2023). Dintre acestea, 26 au fost votate în urma dezbaterilor ce au durat între 2 – 5 minute”, este observația făcută de Promo-LEX.

Boicotul anunțat de deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) la fel se regăsește în raportul Promo-LEX. Au și un sfat experții.

„După examinarea a 20 de proiecte, deputații BCS au anunțat că boicotează ședința plenară, ca reacție la faptul că mai multe amendamente ale fracțiunii la politica fiscală nu au fost susținute. În acest sens, Promo-LEX reiterează că existența unui dialog constructiv dintre majoritatea parlamentară și opoziție și asigurarea unor dezbateri autentice ar îmbunătăți procesul legislativ”.

Cel mai important, în cadrul ședinței din 20 iulie, „transparența decizională a fost afectată în proporție de 52% sau în cazul a 15 proiecte votate”.

„Dacă ar fi să estimăm gradul de respectare a transparenței decizionale luând în calcul și proiectele de acte normative, ale căror rapoarte și corapoarte au fost publicate în timpul ședinței (inclusiv în timpul sau după votarea acestora), transparența decizională ar putea fi considerată afectată în proporție de 72% (21 proiecte). Pentru 9 proiecte de lege nu au fost solicitate, acordate sau publicate actele aferente proiectelor, inclusiv avizul Guvernului (1); avizul Direcției General Juridice (2), expertiza anticorupție (1), avizele comisiilor permanente (7), analiza impactului de reglementare (1), sinteza obiecțiilor și recomandărilor (1). De asemenea, termenul prevăzut pentru prezentarea recomandărilor părților interesate nu a fost respectat în cazul a 7 proiecte de lege, acesta fiind mai puțin de 10 zile lucrătoare (termen prevăzut de Legea nr. 239/2008 pentru prezentarea recomandărilor părților interesate). În cazul a 14 proiecte de lege (48% din toate proiectele examinate) a fost restricționat dreptul deputaților, comisiilor permanente și fracțiunilor parlamentare de depunere a amendamentelor în termenul de 30 de zile după primirea proiectului (art. 59 alin. (1) Regulamentul Parlamentului)”, se mai arată în raportul Promo-LEX.

Cea mai lungă dezbatere de circa 27 min a fost pe marginea Proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica bugetar-fiscală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în perioada anilor 2021–2025, activitatea Parlamentului Republicii Moldova este supusă unei monitorizări exhaustive în cadrul Programului Promo-LEX ”Democrație, Transparență și Responsabilitate”. Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la îmbunătățirea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.

#activitate #deputati #observatii #parlament #raport #recomandări

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.