Publicitatea electorală pe rețele sociale a devenit un instrument central în campania electorală din Republica Moldova în 2024, însă utilizarea sa ridică probleme serioase de transparență și legalitate. Peste 35% din activitățile de promovare au fost desfășurate online, prin postări sponsorizate, Google Ads și videoclipuri promovate. Creșterea exponențială a acestei forme de campanie ridică o întrebare crucială: cine finanțează cu adevărat publicitatea electorală online? Constatările se regăsesc în Raportul final al Misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 20 octombrie (3 noiembrie) 2024, care va fi prezentat în data de 19 februarie la Forumul Electoral 2025.

Potrivit asociației Promo-LEX, campania din 2024 a fost una dintre cele mai ”digitalizate” din istoria Republicii Moldova. Din totalul activităților de promovare observate în campania electorală, 35% au fost în spațiul online, pentru care competitorii electorali au raportat cheltuieli de aproximativ 5 milioane de lei. Cele mai multe activități în mediul online au fost desfășurate de PAS și Maia Sandu (36%), Renato Usatîi (PN – 11%) și Alexandr Stoianoglo (PSRM – 8%).

Îngrijorător însă este faptul că nu există informații transparente despre sursa reală a acestor finanțări, în special în cazul paginilor anonime care au promovat mesaje electorale. În acest context, Promo-LEX a estimat peste 400 mii de lei neraportați de competitorii electorali pentru publicitatea online.

„Lipsa unor mecanisme eficiente de monitorizare face ca finanțarea campaniilor electorale prin reclame online să fie aproape imposibil de controlat. Google Ads, care include și promovarea pe Youtube, nu oferă rapoarte privind cheltuielile electorale, iar rapoartele publicate de Facebook în foarte multe cazuri nu sunt transparente privind finanțatorii reali ai publicității plătite. Nici legislația națională nu prevede reguli clare și detaliate privind publicitatea online. Această situație deschide o portiță pentru eludarea regulilor privind finanțarea campaniilor, periclitând corectitudinea procesului electoral.

Observatorii Promo-LEX au constat că un volum semnificativ de conținut electoral a fost diseminat prin conturi false sau pagini anonime, dificultăți similare fiind raportate și în scrutinele anterioare. Deși există reglementări generale în privința cheltuielilor în campania electorală, care sunt necesare de a fi raportate la Comisia Electorală Central, în lipsa unei reglementări clare privind difuzarea publicității online, pe platforme precum Facebook și Google, există riscul manipulării alegătorilor și al diseminării dezinformării”, se arată în comunicatul asociației.

O altă problemă evidențiată de raportul Promo-LEX este desfășurarea activităților electorale înainte de începerea oficială a campaniei. În perioada 21 august – 20 septembrie 2024, cel puțin 15 persoane și-au exprimat intenția de a candida la alegerile prezidențiale, însă promovarea acestora, atât online, cât și offline, a început cu mult înainte de desemnarea oficială.

„Promo-LEX avertizează că această practică subminează egalitatea de șanse și permite eludarea regulilor stricte privind finanțarea campaniei. Mai mult, au fost identificate opt competitori care au desfășurat activități electorale mascate înainte de termen, iar în cazul referendumului constituțional din 20 octombrie 2024, mai multe organizații civice și grupuri apolitice au desfășurat campanii de promovare, deși legislația actuală nu permite implicarea altor actori decât partidele politice și blocurile electorale.

În acest context, Promo-LEX propune o serie de modificări legislative pentru asigurarea transparenței și corectitudinii alegerilor viitoare. Printre acestea se numără reglementarea publicității politice și electorale online, raportarea transparentă a campaniilor sponsorizate pe platformele sociale de către difuzorii de publicitate și reglementarea finanțării politice și electorale de părțile terțe”, comunică asociația.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Raportului, aceste măsuri ar contribui la creșterea transparenței și echității procesului electoral, reducând riscurile asociate promovării online într-un spațiu puțin reglementat și greu de controlat. În lipsa unor reforme, campaniile viitoare ar putea deveni teren de manipulare pentru actori necunoscuți, afectând democrația și integritatea procesului electoral din Republica Moldova.

#campanie electorala #Moldova #Promo-Lex #publicitate online #raport

Consumatorii ar putea plăti mai mult pentru gaze în perioada următoare, afirmă ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Oficialul spune că, deocamdată, nu poate fi anunțat noul tarif și nici data de la care acesta ar urma să fie aplicat, dar avertizează că o eventuală majorare ar putea pune presiune pe bugetele familiilor.

„Estimările noastre indică un risc serios de creștere a prețurilor plătite de consumatori în perioada următoare. Această creștere ar putea fi semnificativă și ar apăsa asupra bugetelor familiilor”, a declarat Dorin Junghietu marți, 22 septembrie.

Ministrul a precizat că, în cazul unei solicitări de ajustare a tarifelor, aceasta trebuie examinată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), pe baza costurilor justificate.

„Vreau să fiu foarte clar: astăzi nu putem anunța un nou tarif și nici o dată la care acesta s-ar putea aplica. Orice eventuală solicitare de ajustare trebuie examinată de ANRE pe baza costurilor justificate, dar ar fi greșit să așteptăm decizia tarifară înainte de a pregăti răspunsul statului”, a spus ministrul.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care Guvernul a solicitat marți Parlamentului declararea stării de urgență în domeniile energetic și hidrologic pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Parlamentul urmează să examineze solicitarea în ședință extraordinară, programată pentru ora 14:30.

Potrivit directorului general al Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Serghei Diaconu, starea de alertă instituită anterior în sectorul energetic și în domeniul hidrologic expiră la 25 septembrie, iar riscurile care au dus la instituirea acesteia s-au amplificat.

În această iarnă, aproximativ 59% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova va trebui acoperit din import. În orele de vârf, necesarul ajunge la 440–450 MW, în timp ce aproximativ 360 MW reprezintă capacitatea garantată de import. Diferența poate fi acoperită din capacitățile suplimentare disponibile în regiune, însă acestea nu sunt disponibile permanent.

În cazul gazelor naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. Serghei Diaconu a precizat că nu există în prezent o lipsă de gaze, însă prețurile internaționale au crescut, iar completarea stocurilor obligatorii necesită resurse financiare într-un timp scurt.