Rusia a mai pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) un dosar privind încălcarea drepturilor omului în stânga Nistrului. Sentința a fost pronunțat pe 19 februarie 2026. Este vorba despre cazul Jucoveț și alții contra Republicii Moldova și Rusiei.

Cei șase reclamanți, Maria Jucoveț, Alexandr Samonii, Alexander Nevskiy, Nadezhda Bondarenko, Vera Kaput și Antonina Samonii au protestat în iunie 2018 la Tiraspol. Manifestația a fost pașnică, fiind organizată de Partidul Comunist din regiunea transnistreană, iar majoritatea participanților erau pensionari.

Oamenii au criticat administrația din stânga Nistrului în legătură cu situația socială precară din regiune, iar revendicările lor au ținut de domeniul social.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

A doua zi, la 3 iunie 2018, forțele de ordine le-au întocmit dosare contravenționale. Maria Jucoveț a fost condamnată la 6 zile de arest administrativ, Alexander Nevskiy – la 10 zile, Alexandr Samonii – la 14 zile de arest, iar Nadezhda Bondarenko, Vera Kaput și Antonina Samonii au primit amenzi administrative în mărime de câte 368 de ruble transnistrene, echivalentul a circa 19,50 euro în acea perioadă.

Conform Promo-LEX, persoanele arestate au fost deținute în izolatorul de detenție provizorie al miliției din Tiraspol, în condiții pe care CtEDO le-a calificat drept incompatibile cu standardele Convenției privind Drepturile Omului.

„Reclamanții au descris condițiile ca fiind inumane: spațiul personal era de sub 4 m² per deținut, celulele erau insalubre, infestate cu paraziți, umede și supraaglomerate, fără acces adecvat la lumina zilei și ventilație. Totodată, alimentele și apa potabilă erau insuficiente și de calitate necorespunzătoare, facilitățile sanitare erau înfundate și neseparate de restul celulei, lenjeria de pat era inadecvată, iar accesul la duș și la asistență medicală – practic inexistent”, notează juriștii Promo-LEX.

Federația Rusă a fost obligată să plătească despăgubiri în valoare de 15.000 de euro fiecăruia dintre reclamanții care au executat pedepse cu arestul și câte 9000 de euro fiecăruia dintre reclamanții amendați. Alte 4800 de euro trebuie plătite de Rusia drept cheltuieli de judecată.

#CtEDO #drepturile omului #incalcare #Rusia #Transnistria

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.