Refugiații ucraineni, care s-au adăpostit în țara noastră de frica războiului, se confruntă cu un discurs instigator la ură. Într-o intervenție pentru Radio Europa Liberă, activista Promo-Lex, Irina Corobcenco a menționat că în raport cu cetățenii ucraineni, ajunși în țara noastră, a început o adevărată campanie de instigare la ură. Activista dezaprobă declarațiile edilului de Chișinău, Ion Ceban, care a menționat că refugiații ar reprezenta un pericol pentru securitatea locuitorilor capitalei.

Potrivit ultimelor date prezentate de Ministerul de Interne până ieri la ora 18, peste 130 de mii de cetățeni ucraineni au intrat în Republica Moldova. Deși o mare parte dintre ei se află în tranzit, pe teritoriul național se află, în prezent, peste 65 de mii de refugiați. Ieri, în timpul unei emisiuni tv, președinta Maia Sandu a menționat că există pericolul unor destabilizări în interiorul țării, întrucât a început o adevărată campanie de denigrare a refugiaților, inducându-se ideea că ar fi profitori și agresivi.

Ideea președintei este susținută șide activista Promo-Lex, Irina Corobcenco, specializată pe identificarea discursului de ură. Potrivit ei, unii factori de decizie de la Chișinău încearcă să asocieze prezența refugiaților ucraineni cu probleme de securitate la adresa cetățenilor noștri. Activista a făcut referire la mesajul primarului Chișinăului Ion Ceban care a menționat că printre refugiații care au nevoie de ajutor se află și „oameni foarte obraznici”.

„Acest mesaj este prezent în general în retorica politicienilor din Republica Moldova, în special cei de stânga. Am întâlnit discursul de ură împotriva străinilor în toate campaniile electorale. Și, cu regret, mesajul lui Ion Ceban intră în această categorie, în sensul că se exagerează și se politizează acest subiect, iar aceasta face foarte mult rău. Este unul din primele lucruri pe care n-ar trebui să le facă în general politicienii în criza aceasta a refugiaților, în contextul războiului din Ucraina”, a spus activista Asociației Promo-LEX, Irina Corobcenco.

Activista spune că este regretabilă asocierea crizei refugiaților cu problema de securitate, lucru la care au recurs cu varii ocazii politicienii moldoveni și care creează teren fertil pentru discursul de ură. Ea sugerează persoanelor de demnitate publică și simplilor cetățeni să evite calificativele și generalizările atunci când se referă la situația cetățenilor care fug de invazia rusească din Ucraina.

#instigare la ura #refugiati #Ucraina

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.