Ședința plenară a Parlamentului din această săptămână se remarcă prin dezbateri lungi privind moțiunea simplă asupra politicilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, dar și prin deficiențe legate de respectarea transparenței decizionale, se arată într-un raport al Promo-LEX.

Ordinea de zi a inclus 11 subiecte, fiind aprobată de Biroul permanent în data de 1 aprilie și publicată a doua zi. În acest context, Asociația Promo-LEX precizează, în mod repetat, că, potrivit Regulamentului Parlamentului, ordinea de zi trebuie aprobată pentru două săptămâni și publicată în avans, pentru a asigura transparența și o planificare eficientă a activității legislative.

În cadrul ședinței au fost examinate și votate nouă proiecte de lege, un proiect de hotărâre, precum și o moțiune simplă. Patru dintre proiectele de lege au fost adoptate în prima lectură, iar cinci în a doua lectură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Unul dintre documentele adoptate este relevant pentru integrarea europeană și vizează modificarea legislației privind achizițiile în sectoarele energetic, al apei, al transporturilor și al serviciilor poștale (Clusterul 1 – Valori fundamentale, Capitolul 5 „Achiziții publice”).

În același timp, cel puțin cinci proiecte de lege au fost adoptate cu votul comun al majorității și opoziției parlamentare, vizând domenii precum achizițiile sectoriale, protecția veteranilor, protecția copilului și executarea hotărârilor privind drepturile părintești etc.

Ședința a durat aproximativ opt ore, dintre care aproape cinci ore au fost dedicate dezbaterii moțiunii simple asupra politicilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale în domeniul politicii demografice, reducerii sărăciei și compensării costurilor la resursele energetice. Cele mai scurte dezbateri (sub un minut) au vizat denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente și a Protocolului aferent.

Și la această ședință, Promo-LEX constată că transparența decizională a fost afectată. Mai exact, acest aspect a fost compromis în cazul a patru proiecte de lege (44% din totalul proiectelor votate), prin nerespectarea termenului legal pentru consultarea părților interesate, dar și prin nepublicarea actelor aferente proiectelor (raportul Comisiei juridice, numiri și imunități; avizul Direcției Generale Juridice; expertiza anticorupție; avizele Guvernului, CNAS și CALM).

#parlament #PromoLEX #transparență

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri de prețuri din ultimii ani, chiar dacă locuințele din Chișinău rămân mai ieftine decât în majoritatea capitalelor europene. Potrivit celor mai recente date publicate de Global Property Guide, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a ajuns la 1.749 de euro pentru un metru pătrat, cu 27,7% mai mult decât în urmă cu doi ani și cu 63,5% peste nivelul de la sfârșitul anului 2023, scrie BANI.MD.

Analiza Global Property Guide, actualizată în octombrie 2026, compară prețurile locuințelor din 81 de piețe imobiliare și 237 de orașe din întreaga lume. Datele arată diferențe între capitale, atât în ceea ce privește costul unui metru pătrat, cât și ritmul de scumpire a proprietăților.

În Chișinău, după o perioadă de creșteri accelerate, piața dă primele semne de stabilizare. În trimestrul II al anului 2026, prețul mediu al apartamentelor a scăzut cu 1,1% față de trimestrul precedent, de la 1.768 la 1.749 de euro pe metru pătrat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de numai 1,7%, mult sub ritmul înregistrat în perioada 2024–2025.

Totuși, diferența față de acum aproape trei ani rămâne mare. În ultimul trimestru din 2023, un metru pătrat de apartament în Chișinău costa în medie 1.070 de euro. În prezent, pentru aceeași suprafață, cumpărătorii trebuie să achite cu aproximativ 679 de euro mai mult. Astfel, un apartament de 60 de metri pătrați, evaluat teoretic la 64.200 de euro la sfârșitul anului 2023, ar costa acum aproape 105.000 de euro, adică cu peste 40.000 de euro mai mult.

Comparativ cu alte capitale din regiune, Chișinăul continuă să aibă printre cele mai mici prețuri. La București, metrul pătrat costă în medie 2.312 euro, cu aproximativ 32% mai mult decât în Capitala Republicii Moldova. La Kiev, prețul este de 2.005 euro, la Sofia de 2.538 de euro, iar la Budapesta ajunge la 3.553 de euro.

O situație interesantă se înregistrează în România, unde prețurile apartamentelor din București au crescut cu 39,1% în ultimii doi ani și au depășit ritmul de scumpire din Chișinău. Și în Sofia, majorarea a fost de 37,9%, în timp ce la Belgrad prețurile au avansat cu 30,2%, iar la Budapesta cu 29,4%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La polul opus se află unele dintre cele mai scumpe orașe din Europa. La Zurich, prețul mediu al unui metru pătrat ajunge la 18.499 de euro, de peste zece ori mai mult decât în Chișinău. În centrul Luxemburgului, un metru pătrat costă 10.471 de euro, la Copenhaga 10.048 de euro, la Paris 9.630 de euro, iar la Amsterdam 8.545 de euro.

Deși locuințele sunt mult mai scumpe în aceste orașe, evoluția prețurilor a fost diferită. În Luxemburg, proprietățile s-au ieftinit cu 6,5% în ultimii doi ani, în timp ce la Londra scăderea a fost de 2,9%. Amsterdam a înregistrat o reducere ușoară, de 0,2%, iar în Paris prețurile au crescut cu 3,8%.

La nivel mondial, cele mai ridicate prețuri sunt raportate în Hong Kong, unde metrul pătrat costă în medie 24.184 de dolari, urmat de Zurich și Singapore, unde prețul ajunge la 17.110 dolari.

Datele Global Property Guide arată că, în ansamblu, 55 dintre cele 81 de piețe analizate au înregistrat creșteri anuale ale prețurilor locuințelor. Majorarea mediană a fost de 3,7%, ceea ce evidențiază continuarea presiunilor asupra piețelor imobiliare, dar cu diferențe semnificative între regiuni.

#apartamente #Chisinau #scmpiri