Asociația Promo-LEX solicită autorităților anularea stării de urgență, instituită la nivel național până în data de 30 mai, și cere aplicarea unor măsuri reale de combatere a COVID-19, în interesul populației, cu ingerințe minime în drepturile și libertățile fundamentale.

Responsabilii susțin că starea de urgență a fost instituită în scop politic, pentru a împiedica dizolvarea Parlamentului, iar decizia nu a avut în sine scopul de a combate răspândirea virusului ucigaș. Dovada celor spune o reprezintă și deciziile suplimentare impuse, precum limitarea libertății de circulație între orele 23:00-05:00 sau interzicerea accesului în spațiile publice, care mai târziu au fost anulate chiar de către membrii CSE.

Promo-LEX: Restricțiile au avut ca efect interzicerea exercitării libertății de întrunire pașnică:

CSE a interzis desfășurarea întrunirilor publice fără a justifica o asemenea măsură. Pînă în acel moment, întrunirile publice se puteau desfășura cu participarea a maxim 50 de persoane și cu obligativitatea distanței între persoane de minim 1 metru, purtarea măștii și sancțiuni pentru nerespectarea restricțiilor;
interzicerea întrunirilor a fost neuniformă, deoarece CSE nu a interzis alte genuri de adunări publice (cum ar fi cele din piețele comerciale, centrele comerciale sau adunările cu caracter religios) care implică un număr mare de persoane și au loc preponderent în spații închise, unde riscul de transmitere a virusului este mai mare;
de facto, CSE a interzis doar întrunirile prin care se exercită libertatea de exprimare, implicit dreptul de a protesta, ceea ce indică asupra motivării politice a restricției, și nu intenția de a contracara răspîndirea COVID-19;
prin Dispoziția nr. 1, CSE a prelungit cu 60 de zile termenul de examinare a petițiilor, iar prin dispoziția nr. 3 a dublat termenele legale de soluționare a cererilor de solicitare a informațiilor și a petițiilor;
ca efect, cetățenilor practic li se suspendă pe cel puțin 30 de zile dreptul de a obține reacția autorităților la cerințele formulate prin petiții, fapt care încalcă dreptul la petiționare (Articolul 52 din Constituția Republicii Moldova);
dublarea termenului de răspuns la solicitările de informație afectează direct posibilitatea mass-media, organizațiilor civice sau cetățenilor activi de a obține prompt informații de interes public și a monitoriza acțiunile guvernanților, lucru crucial în perioada de criză prin care trecem.

În context, responsabilii solicită anularea stării de urgență, lucru care , potrivit lor, sporește riscul abuzurilor din partea autorităților și diminuează considerabil participarea societății civile în procesul decizional, fără a contribui la stoparea răspîndirii virusului SARS-CoV-2.

#Promo-Lex #solicitare #stare de urgenta

Violența și bullyingul au fost cele mai frecvente probleme sesizate în instituțiile de învățământ din Moldova în perioada 2024-2026. Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a examinat 40 de cazuri, în care au fost constatate 52 de abateri de la normele de etică și integritate.

Potrivit raportului Consiliului, 16 sesizări au vizat violența și bullyingul. Alte 14 cazuri au fost legate de colectarea de bani și corupție, iar 12 au vizat probleme de management și conflicte. Au mai fost înregistrate patru cazuri de ultragiere a cadrelor didactice.

Cele mai multe sesizări au venit din municipiul Chișinău. Aici au fost înregistrate 15 cazuri, adică 37,5% din total. Câte trei cazuri au fost raportate în raionul Fălești și în UTA Găgăuzia.

În raioanele Strășeni, Orhei, Drochia, Briceni și Ungheni au fost câte două cazuri. Câte un caz a fost înregistrat în Telenești, Nisporeni, Călărași, Anenii Noi, Căușeni, Ialoveni, Taraclia, Dubăsari și Tiraspol.

Potrivit datelor, cele mai multe cazuri au fost raportate în licee – 14, urmate de gimnazii, cu 13 cazuri., iar în grădinițe au fost înregistrate 10 cazuri.

Din cele 40 de cazuri, 30 au fost deja examinate. Două sunt încă în proces de examinare, cinci au fost suspendate, iar trei au fost clasate.

În urma celor 30 de cazuri examinate, Consiliul a luat 56 de măsuri și decizii. Trei persoane au rămas fără grad managerial sau didactic, iar în alte cinci cazuri s-a decis încetarea contractului de muncă sau demisia.

Au mai fost aplicate șapte sancțiuni disciplinare, sub formă de mustrare aspră, mustrare sau avertisment. În 34 de situații au fost emise notificări de atenționare, iar șapte cazuri au fost transmise Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică pentru examinare, monitorizare sau acordarea de suport.

Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a fost creat în iulie 2024 și examinează sesizările privind posibile încălcări ale normelor de etică și integritate în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic.