Pronunțarea sentinței în dosarul în care Veaceslav Platon este acuzat de fabricarea și utilizarea unui card bancar fals pe numele magistratei Curții Supreme de Justiție, Svetlana Novac, a fost amânată. Despre aceasta scrie Ziarul de Gardă.
Dosarul este examinat din anul 2019. După ședința din 4 mai, dezbaterile judiciare s-au încheiat, iar pronunțarea sentinței a fost fixată pentru data de 22 iunie. Cu toate acestea, în cadrul ședinței s-a anunțat că instanța a emis o încheiere privind reluarea cercetării judecătorești.
Avocatul lui Platon, Alexandru Bodnariuc, a declarat pentru ZdG că examinarea dosarului nu va fi luată de la capăt, dar instanța trebuie „să precizeze unele aspecte”.
„Presupun că, atunci când instanța s-a retras în camera de deliberare și a analizat toate probele, a constatat că în acest moment este imposibil să pronunțe o sentință de achitare sau de condamnare în această cauză. Încă în timpul examinării, am atras atenția instanței asupra faptului că există așa-numite probe care nu pot fi puse la baza dosarului”, a spus avocatul.
Potrivit apărării, semne de întrebare au apărut cu privire la o parte din materialele dosarului. Bodnariuc susține că este vorba despre procesul-verbal de cercetare a biroului de lucru al unui colaborator CNA, unde, pe computerul de serviciu, a fost găsit fișierul unui alt proces-verbal cu descrierea unor documente care, conform avocatului, nu au fost anexate și prezentate instanței.
„Consider că instanța a invocat faptul că este imposibil de stabilit unele circumstanțe importante. De aceea, cercetarea judecătorească a fost reluată. La următoarea ședință urmează să vedem poziția procuraturii și să înțelegem dacă mai sunt necesare careva expertize”, a declarat Bodnariuc.
Platon este acuzat pe trei capete de acuzare. Potrivit versiunii Procuraturii Anticorupție, la începutul anului 2013, el a obținut copii ale documentelor judecătoarei Svetlana Novac, care activa atunci la Curtea Supremă de Justiție, și a deschis pe numele acesteia un cont de depozit de 300 de mii de dolari într-o bancă străină.
Procurorii afirmă că Platon, împreună cu Marina Marohina și alte persoane neidentificate, a acționat în interesele unei organizații criminale și „din motive de răzbunare” a fabricat și a pus în circulație un card fals pe numele judecătoarei, pentru a-i denigra imaginea publică.
Conform versiunii acuzării, ulterior, cu ajutorul acestui card, fără știrea judecătoarei, au fost efectuate 99 de operațiuni și au fost retrase 297 de mii de dolari.
În martie, apărarea lui Platon a încercat să obțină recuzarea judecătorului Sergiu Stratan, care examinează cazul, însă cererea a fost respinsă. Încheierea nu este supusă căilor de atac.
În noiembrie 2025, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea avocatului lui Platon privind controlul constituționalității sintagmei „în proporții deosebit de mari” din articolul Codului penal referitor la fabricarea sau punerea în circulație a cardurilor false și a altor instrumente de plată.
