Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a propus oprirea conflictul militar dintre Rusia și Ucraina, relatează Kommersant. Potrivit acestuia, abia după încetarea războiului are sens să fie desemnată partea care a avut dreptate și cea care greșește, scrie g4media.ro.

„Știm că este rău. Războiul este întotdeauna rău. Am spus recent că lumea este acum ocupată cu o problemă și caută un răspuns la întrebarea „cine este de vină”. Ascultați, apoi ne vom da seama cine este de vină. În fiecare zi mor oameni. Hai să oprim războiul și să facem o înțelegere. Și apoi ne vom da seama cine are dreptate și cine greșește. Probabil, aceasta este o formulă normală”, a declarat Lukașenko într-un interviu acordat NBC .

Liderul de la Minsk consideră că este posibil să se ajungă la un acord privind conflictul din Ucraina în decurs de o săptămână. Cu toate acestea, potrivit lui, totul „depinde de SUA și de Marea Britanie”.

Alexandr Lukașenko a declarat că Rusia nu a cerut țării sale să participe la conflictul militar. Conform acestuia, participarea Belarusului în conflict se limitează la ajutorarea refugiaților.

„Dar noi nu am ucis pe nimeni acolo și nu vom ucide pe nimeni”, a spus el.

La 10 octombrie, președinții Belarusului și Rusiei au convenit să desfășoare un grup comun la „frontierele vestice ale statului Uniunii”. Numărul exact al trupelor rusești din teritoriile belaruse nu este precizat nici de partea belarusă, nici de Kremlin. Lukașenko a vorbit despre desfășurarea a „peste o mie” de trupe rusești. Primele grupurile cu soldați din Rusia au sosit sâmbătă în Belarus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aleksandr Lukașenko #Belarus #film despre războiul din Ucraina

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.