Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat vineri, 24 aprilie curent, la finalul summitului european desfăşurat în Cipru, ca Ucrainei să i se ofere un proces de aderare la UE în etape, întrucât aderarea imediată nu este posibilă, relatează Digi24.

„Este clar pentru toţi că, în mod evident, o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este posibilă. Dar am propus să începem un proces în UE, cu o strategie de apropiere a Ucrainei de UE, al cărei rezultat final să fie participarea completă, dar avem nevoie de paşi intermediari”, a spus Merz în faţa presei.

Un astfel de proces, a explicat şeful guvernului federal german, ar trebui să facă posibilă o legătură mai strânsă între Ucraina şi instituţiile europene, de exemplu prin participarea la reuniunile Consiliului European, ale Parlamentului European sau ale Comisiei Europene, dar fără drept de vot.

Cancelarul german a mai propus ca Ucraina să fie integrată gradual în diverse structuri politice europene, în funcţie de cum avansează ea în reformele necesare aderării.

„Important este ca această apropiere să accelereze acum negocierile de aderare, ca o punte către o participare ulterioară deplină”, a remarcat Friedrich Merz.

El a admis că unul dintre punctele cele mai dificile ale procesului de aderare va fi convenirea unui acord privind accesul Ucrainei la piaţa comunitară. În această chestiune, a mai sugerat Merz, s-ar putea oferi Ucrainei iniţial un acces parţial, cum de altfel deja se întâmplă cu scutirile de taxe vamale pentru unele produse ucrainene, în special cele agricole.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut joi că Ucraina merită o aderare deplină la UE, nu doar una simbolică.

„Să fim corecţi! Ucraina nu are nevoie de o aderare simbolică la UE. Ucraina se apără pe sine şi apără fără nicio îndoială Europa (…), nu simbolic, ci în mod real”, luptând împotriva invaziei ruse, a susţinut Zelenski, adresându-se presei în avionul care-l ducea în Cipru la summitul european. „Noi merităm o aderare deplină la UE”, a insistat el, reacţionând astfel faţă de un articol din Financial Times conform căruia Franţa şi Germania doresc să ofere Ucrainei în stadiul actual numai avantaje simbolice.

Zelenski a mai spus că diverse instituţii europene şi ucrainene discută despre unele formate care ar face posibilă avansarea în procesul de integrare a Ucrainei în blocul comunitar, dar a subliniat că nici el şi nici cetăţenii ucraineni nu susţin o apartenenţă pur simbolică la UE.

„Am avut deja destule alianţe simbolice – Memorandumul de la Budapesta, garanţii de securitate simbolice, o cale simbolică spre NATO. Noi merităm o participare deplină în diverse alianţe şi cu siguranţă în UE”, consideră el.

Ucraina le solicită ţărilor UE o dată precisă pentru aderarea sa, dar atât Bruxelles-ul, cât şi majoritatea statelor membre au explicat faptul că nu pot avansa o astfel de dată şi că aderarea Ucrainei va depinde de îndeplinirea criteriilor de aderare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderarea Ucrainei la UE #Friedrich Merz

Timp de patru zile (17-20 septembrie 2026), peste 2.000 de spectatori au fost prezenți la proiecțiile și evenimentele conexe din cadrul ediției a XII-a a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău. Mai mult de 500 de persoane au participat la proiecțiile desfășurate în paralel în orașele Hâncești, Nisporeni, Călărași și Strășeni. Între 23 septembrie și 10 octombrie, Zilele Filmului Românesc continuă în alte șase localități din Republica Moldova: Cimișlia, Ungheni, Florești, Sângerei, Bălți şi Cahul. Ediția a XII-a a ZFR s-a extins, în afara capitalei, într-un număr record de zece orașe.

La Cineplex Loteanu și Cinema Odeon din Chișinău, publicul a avut șansa de a viziona filme românești noi (proiectate în premieră în Republica Moldova), dar și clasice, și de a discuta despre ele cu invitații speciali ai festivalului, la sesiunile de întrebări și răspunsuri (Q&A) de după proiecții. În plus, la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP), studenții catedrei Multimedia au participat la un masterclass susținut de Laurențiu Damian, președintele Uniunii Cineaștilor din România, și o întâlnire cu Valeriu Andriuță, cineastul căruia i-a fost dedicată secțiunea FOCUS a ediției a XII-a. Festivalul s-a desfășurat din nou într-o atmosferă de sărbătoare a cinematografiei românești.

Secțiunea FOCUS s-a deschis, la gala inaugurală a ZFR 2026, cu lungmetrajul „Cercul” (o coproducție între cinematografiile de pe cele două maluri ale Prutului), în prezența regizorului și scenaristului Valeriu Andriuță, a producătoarei și monteuzei Iulia Andriuță și a multor membri ai distribuției și echipei tehnice a filmului. Aceeași secțiune le-a oferit spectatorilor două filme românești premiate în care Valeriu Andriuță a interpretat roluri memorabile: „După dealuri” (regia Cristian Mungiu, 2012) și „Dragoste 1. Câine” (regia Florin Șerban, 2018). De asemenea, cineastul omagiat printr-un FOCUS le-a prezentat studenților cinci scurtmetraje, realizate între 1999 și 2020, în care a jucat sau pe care le-a scris și regizat.

Secțiunea FILME NOI a inclus titluri selectate și premiate la importante festivaluri internaționale în 2025 și 2026, precum „Y” (în prezența lui Alexandru Baciu, scenarist și regizor al filmului), „Piatră foarfecă hârtie” (cu participarea regizorului-scenarist Adrian Sitaru și a actriței Virginia Rusu), „Dinți de lapte” (regia Mihai Mincan, proiecție în prezența actorului Igor Babiac) și „Sorella di Clausura” (regia Ivana Mladenović). De asemenea, filmul pentru publicul tânăr și familie „Atlasul universului”, scris de Mihai Mincan și Paul Negoescu și regizat de Paul Negoescu, care a avut premiera mondială la Festivalul de la Berlin din 2026, s-a bucurat de o proiecție specială. Secțiunea FILM PENTRU COPII a mai inclus un lungmetraj de animație clasic, „Robinson Crusoe”, o coproducție româno-italiană din 1974, în regia lui Victor Antonescu și Francesco Maurizio Guido „Gibba”.

Secțiunea RETRO i-a fost dedicată anul acesta popularului actor Florin Piersic, care a aniversat, la începutul lui 2026, 90 de ani. Din bogata sa filmografie au fost prezentate trei titluri de referință, alese chiar de Florin Piersic: „Parașutiștii” (regia Dinu Cocea, 1973), „Pintea” (regia Mircea Moldovan, 1976) și „Drumul oaselor” (regia Doru Năstase, 1980). Laurențiu Damian, președintele Uniunii Cineaștilor din România, a dialogat cu spectatorii pe marginea filmelor din RETRO Florin Piersic 90.

Tradiția lansării unei cărți de cinema în limba română a continuat și în acest an, prin prezentarea volumului „Viața de după moarte a mediilor. Persistență, rezistență, reinvenție”, de Liri Chapelan, o remarcabilă lucrare de teorie a mediilor, cu importante implicații pentru filmologie, dedicată fenomenului obsolescenței și reevaluării trecutului cinematografului.

Mai multe informaţii pot fi găsite pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău, precum şi pe site-ul zfrmd.ro.

ZFR Chișinău este un eveniment cinematografic anual, organizat de către Asociaţia Cineaştilor Independenţi din Republica Moldova ALTERNATIVE CINEMA și casa de producţie ROVA FILM din România.