Propunerile privind un armistițiu rapid cu Rusia pentru a preveni un război nuclear, venite inclusiv din partea unor personalități precum antreprenorul american Elon Musk, sunt periculoase pentru că ar servi intereselor Moscovei și ar amenința pe termen lung pacea în lume, crede un expert în domeniul armelor nucleare.

„Cedarea în acest moment la amenințările Rusiei favorizând un armistițiu rapid și întrerupând ajutorul militar furnizat Ucrainei ar fi o mișcare „extrem de periculoasă”, a declarat pentru Insider expertul Pavel Podvig, de la Institutul ONU pentru cercetări privind dezarmarea nucleară.

Un asemenea armistițiu riscă să creeze ideea că șantajul nuclear este soluția pentru a obține victorii militare și astfel nu doar că nu ar rezolva actualul conflict, ci ar fi premisa pentru alte războaie.

Un Occident care ar ceda amenințărilor nucleare acum nu ar avea nicio garanție că Rusia sau alte țări înarmate nuclear nu ar fi încurajate să reia șantajul aducând lumea în prag de război, crede analistul. Rusia a promis să facă uz de toate mijloacele militare disponibile pentru a apăra integritatea teritorială a Rusiei iar Putin nu a omis să sublinieze că nu joacă nicidecum la cacealma când face aceste declarații.

În ciuda faptului că analiștii militari și serviciile occidentale de informații au spus că au văzut semnale că Rusia s-ar pregăti să lanseze arme nucleare, perspectiva unui atac nuclear a determinat figuri influente precum fostul președinte american Donald Trump și CEO-ul Tesla Elon Musk să critice răspunsul SUA și să propună planuri de pace pentru a împiedica un Armaghedon nuclear.

„Trebuie să cerem negocierea imediată a încheierii pașnice a războiului din Ucraina, altfel ne vom trezi în al treilea război mondial și nu va mai rămâne nimic din planeta noastră”, a declarat fostul președinte Donald Trump la un miting luna aceasta, făcând referire la „oamenii proști” care „nu înțeleg puterea nucleară”.

La rândul său directorul Tesla, Elon Musk, a susținut că a permite războiului din nuclear să continue ar putea avea deznodământul unui „război nuclear” și de aceea a propus un plan de pace în cadrul căruia Ucraina să renunțe la ambițiile sale de a intra în NATO, în timp ce Rusiei i s-ar permite să păstreze teritoriile cucerite, inclusiv Crimeea despre care Musk a afirmat că a fost dată în mod eronat Ucrainei de către fosta URSS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din perspectiva lui Podvig Rusia ar putea decide să lanseze arme nucleare asupra Ucrainei în situația în care ar fi în pericol să piardă Crimeea. De asemenea, Putin ar putea dori să demonstreze Kievului și Occidentului că nu glumește și atunci ar putea distruge un oraș întreg pentru un adevărat efect de șoc. Doar că asta ar presupune să decidă uciderea cu sânge rece poate a zeci de mii de oameni, comițând crime de război pe scară largă, și probabil că armata rusă nu ar dori să-și asume un astfel de act ce nu mai poate fi negat.

Pe de altă parte, o intervenție directă în Ucraina din partea SUA sau a altor membri NATO, cum ar fi trupe terestre sau atacuri aeriene, ar putea determina Rusia să concluzioneze că se confruntă cu o amenințare existențială, ceea ce ar oferi o justificare mai clară pentru a recurge la arme nucleare.

„Este o cale directă spre escaladare, în opinia mea”, a declarat Podvig.

Există o alternativă la renunțarea la înarmarea Ucrainei sau la escaladare: diplomația care nu poate fi interpretată greșit drept capitulare, a explicat el.

Menținând sprijinul pentru rezistența ucraineană, fără a aluneca în capcanele unei intervenții directe, SUA și aliații săi ar putea să se mențină la înălțimea morală necesară pentru a „mobiliza preventiv comunitatea mondială, toate statele, pentru a condamna orice tentativă de a antrena arme nucleare în acest conflict”.

În loc de capitulare, formulând în termenii dorinței universală de pace, a argumentat expertul „ați putea, de fapt, să arătați – să demonstrați în practică – că armele nucleare nu sunt un instrument util de teroare și de constrângere”.

#accident nuclear #Putin #razboi #Ucraina

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.