La final de an, evaluarea activității unei instituții nu se limitează doar la indicatori financiari, ci reflectă impactul real asupra cetățenilor și nivelul de siguranță oferit acestora. Pentru Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB), anul 2025 a marcat o etapă importantă de consolidare și dezvoltare instituțională. Pe parcursul anului, FGDSB și-a extins cooperarea internațională și a implementat inițiative strategice menite să asigure o protecție sporită a economiilor deponenților.

Mai multă protecție și siguranță pentru deponenți

Pentru a oferi un nivel sporit de protecție deponenților și a contribui la consolidarea încrederii acestora în sistemul bancar, FGDSB a majorat nivelul de acoperire a depozitelor bancare de la 100 000 de lei la 200 000 de lei. Această limită se aplică tuturor depozitelor și conturilor deținute într-o bancă. Astfel, în cazul în care o persoană are economii în mai multe bănci, plafonul de 200 000 de lei se aplică separat pentru fiecare bancă.

„FGDSB asigură protecția resurselor financiare ale deponenților, atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice. Sunt acoperite nu doar depozitele la termen, ci și conturile curente, inclusiv sumele disponibile pe carduri. Practic, toți banii pe care o persoană îi are într-o bancă sunt sub protecția FGDSB, în limita nivelului de acoperire, care în prezent este de 200 000 de lei”, a explicat Directorul General al FGDSB, Dionis Catanoi.

Alinierea la bunele practici și standarde europene

Un pas important în consolidarea capacității instituționale a FGDSB a fost integrarea sa în rețeaua europeană a schemelor de garantare a depozitelor. Prin aderarea la European Forum of Deposit Insurers (EFDI), FGDSB își reafirmă angajamentul față de alinierea la bunele practici europene și modernizarea continuă a mecanismelor de garantare a depozitelor din Republica Moldova.

Un parteneriat strategic cu Fondul de Garantare a Depozitelor din România

În martie 2025, FGDSB a semnat un acord de cooperare cu Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) din România. Acest parteneriat deschide accesul la expertiza uneia dintre cele mai avansate scheme de garantare din regiune și vizează îmbunătățirea proceselor interne, modernizarea schemei de garantare, revizuirea cadrului normativ și schimbul de experiență.

„Aderarea la structuri europene precum EFDI și cooperarea cu Fondul de garantare din România ne permit să implementăm în Republica Moldova cele mai bune practici europene și internaționale. În plus, beneficiem de asistență tehnică din partea Băncii Mondiale, care ne oferă suport pe subiecte esențiale pentru activitatea fondului”, a menționat Dionis Catanoi.

Digitalizarea procesului de compensare a deponenților

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar își propune ca, până la sfârșitul anului 2026, să dezvolte un sistem intern de management, care să permită, în situații de criză bancară, accesul deponenților la o platformă online de compensare a depozitelor, asigurând un proces rapid, sigur și eficient de plată a compensațiilor.

„Această platformă va permite deponenților să verifice rapid și sigur eligibilitatea pentru solicitarea compensațiilor, inclusiv să-și primească banii online, fără a fi necesare vizite la ghișeu. Lucrările de dezvoltare au fost deja inițiate, iar obiectivul nostru este ca platforma să devină funcțională până la sfârșitul anului 2026”, declară Dionis Catanoi, Director general.

Rolul FGDSB rămâne unul esențial: compensarea deponenților în cazul unui faliment bancar și menținerea stabilității financiare. Astfel, în situații excepționale, deponenții beneficiază de protecție sigură și garantată prin lege.

#activitate #finanțe #sistem bancar

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.