Noi suntem poporul! Marina, deținut politic! Libertate Marinei Tauber, jos Maia Sandu! Sunt câteva dintre lozincile scandate astăzi, la Președinție, în cadrul unui protest organizat de membrii și simpatizanții Partidului „ȘOR” față de abuzurile la adresa formațiunii. La eveniment au participat mii de manifestanți din nordul, centrul și sudul țării.

În context, președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, a declarat că poporul Republicii Moldova vrea alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate, nu mai are încredere în actuala guvernare.

„Ceea ce se întâmplă în prezent cu Marina Tauber este răspunsul la întrebarea: Cine îi va lua locul PAS și Maiei Sandu? Partidul „ȘOR”, în frunte cu Ilan Șor și Marina Tauber își va asuma viitorul țării. Noi suntem speranța țării noastre. Noi am demonstrat că suntem în stare să administrăm treburile publice. Cetățenii de la sud, la nord au încredere în noi”, a declarat Dinu Țurcanu.

„Am venit astăzi la locul de muncă al unui om care a promis să fie președintele tuturor. Dar, la fel ca și în cazul tuturor celorlalte promisiuni, a încălcat-o și pe asta. Maia Sandu este astăzi doar președintele celor care sunt loiali PAS. Declar cu toată responsabilitatea că Marina Tauber este deținut politic, deoarece nu există niciun fel argumente juridice care să justifice deținerea sa în Penitenciarul 13. Până acum, ea nu a fost niciodată interogată, chiar dacă se află în izolare mai bine de 30 de zile. Ce fel de lege este asta?!”, a menționat deputatul Vadim Fotescu.

„Marina Tauber este ținută după gratii pentru că a spus adevărul. Ea este deținut politic. Cerem eliberarea Marinei Tauber!”, a precizat Reghina Apostolova.

La protestul de la Președinție, au participat și deputați comuniști, care și-au exprimat susținerea și solidaritatea față de Marina Tauber.

„În ultimul an, de când PAS a venit la guvernare, viața cetățenilor moldoveni s-a înrăutățit. Principalul responsabil este Maia Sandu. Ea și partidul ei nu pot prezenta ceva bun în fața oamenilor, motiv pentru care fac presiuni asupra opoziției, inclusiv asupra Marinei Tauber. Jos Maia Sandu! Anticipate!”, a scandat Diana Caraman.

Și președintele Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, a avut un mesaj pentru mulțimea adunată la Președinție

„PAS și Maia sunt ca o hepatită pentru politica moldovenească și trebuie să tratăm Moldova de această boală. PAS e ca un blestem galben pentru țara noastră. PAS a promis vremuri bune și oameni buni, dar au adus cele mai grele vremuri și cei mai ticăloși și mizerabili oameni. Avem un mesaj pentru ei: fie pleacă de bună voie, fie poporul îi va scoate de urechi din fotoliile lor comode”, a declarat Ilan Șor.

#Maia Sandu #Marina Tauber #protest presedintie #ȘOR

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.