Elevii din România au fost îndemnați să vină luni, 28 septembrie, la cursuri îmbrăcați în negru, în semn de protest față de decizia Senatului privind introducerea uniformelor școlare obligatorii. Acțiunea este organizată de Consiliul Național al Elevilor, care le cere deputaților să respingă proiectul.

Nici părinții nu sunt cu toții de acord cu această lege. Unii cred că este o lege utilă, alții nu o aprobă. Elevii susțin că acțiunea de astăzi este un mod prin care încearcă să-și facă vocea auzită.

„Pentru noi, acest protest înseamnă să ne facem vocea auzită, pentru că atunci când această lege a fost propusă, Consiliul Elevilor nu a fost invitat la dezbateri și vocea noastră nu a fost auzită. Iar noi, prin acest protest, sperăm că putem să atragem atenția că voia noastră este un factor decisiv în această promulgare a legii”, a explicat o elevă de la Colegiul Național Bănățean din Timișoara, pentru Antena 3 CNN.

Întrebată ce variante ar exista pentru combaterea bullyingului, eleva a spus că uniforma nu rezolvă problema agresiunilor din școli.

„Păi, niciodată uniforma nu a fost problema. Din punctul nostru de vedere, acest bullying apare din răutatea copiilor. Din păcate, bullying-ul este și dacă avem aceeași vestă, dacă toți suntem îmbrăcați, la fel. Bullying-ul poate apărea pentru că ai un telefon diferit, pentru că papucii tăi sunt diferiți, pentru că coafura ta este altcumva. Iar prin acest bullying noi înțelegem de fapt o agresiune și pentru aceste agresiuni dorim să implementăm, să cerem implementarea unor programe anti-bullying care să-i învețe pe copii”, a mai explicat eleva.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Senatul României a adoptat, luni, 21 septembrie, proiectul care prevede introducerea obligativităţii uniformelor şcolare în învăţământul preuniversitar. S-au înregistrat 84 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” şi patru abţineri.

Propunerea legislativă modifică şi completează Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023.

Potrivit noilor prevederi, elevii vor avea obligaţia să se prezinte la cursuri în uniformă şcolară, conform regulamentului unităţii de învăţământ preuniversitar.

Modelele, standardele tehnice şi elementele componente ale uniformelor şcolare se stabilesc de Consiliul de administraţie al fiecărei unităţi de învăţământ, cu acordul consiliului reprezentativ al părinţilor.

#elevi #protest #Romania #uniforme

Republica Moldova nu are încă un cadru legislativ care să permită producerea și asamblarea dronelor de interceptare, necesare pentru consolidarea capacităților de apărare. Un proiect de lege este în curs de elaborare de către Ministerul Dezvoltării Economice și instituțiile de forță, însă procesul avansează greu. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la o emisiune de la Radio Moldova.

Potrivit deputatului, legislația actuală este restrictivă și nu permite dezvoltarea unei industrii de apărare care să contribuie la protejarea spațiului aerian al țării. Carp a subliniat că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă renunțarea la consolidarea capacităților proprii de apărare.

„Ai la hotar un război de 5 ani de zile, se schimbă structura și războiului, deci în genere, se schimbă și din punct de vedere tehnic, din punct de vedere militar, tactic și așa mai departe, iar tu nu te adaptezi la noile cerințe. Noi suntem abia la etapaîn care se elaborează un proiect de legi, din păcate tare greu și complicat”, a punctat Carp.

Deputatul a explicat că noul cadru legislativ trebuie să stabilească inclusiv reguli clare privind producerea echipamentelor cu utilizare duală, civilă și militară, precum și trasabilitatea componentelor și a produselor finite. Aceste garanții sunt necesare pentru a preveni ajungerea echipamentelor în zone de conflict sau utilizarea lor în scopuri neautorizate.

După adoptarea legii, următoarea etapă ar urma să vizeze elaborarea unei strategii privind dezvoltarea industriei de apărare, identificarea partenerilor și stabilirea unor posibile locații de producție. Potrivit lui Carp, asemenea unități ar trebui amplasate în afara zonelor urbane, cu respectarea cerințelor de securitate.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra capacităților limitate ale Republicii Moldova de a interveni în cazul survolării neautorizate a spațiului aerian. El a explicat că țara nu dispune de mijloacele necesare pentru a intercepta dronele care zboară cu viteze mari, inclusiv aparatele propulsate cu reacție.

În ceea ce privește protecția infrastructurii critice, inclusiv a celei energetice, Carp a afirmat că există anumite capacități de intervenție, însă acestea sunt limitate. Unele informații despre măsurile de protecție nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

Deputatul a mai criticat întârzierea implementării sistemului de alertă pentru situații de urgență MdAlert. Potrivit lui, procedurile de achiziție publică și contestațiile au întârziat implementarea acestuia.

„Până la etapa actuală, încă nu aveam MD-Alert pusă în aplicație și va fi abia la anul viitor, asta în condiția că noi avem un război la hotar de 5 ani de zile. Dronele survolează spațiu aerian practic odată la 2-3 zile, în ultimul timp, iar în weekend sunt mai des pentru că au loc atacurile mai intense, asupra Ucrainei și noi nu avem MD-Alert în funcție”, a declarat deputatul.

Lilian Carp a menționat și necesitatea unei hărți digitale a adăposturilor de protecție civilă, care să le permită cetățenilor să identifice rapid cel mai apropiat loc sigur în cazul unei situații de criză. În opinia deputatului, situația adăposturilor din municipiul Chișinău este relativ mai bună decât în alte localități, însă, în teritoriu, capacitățile sunt în continuare limitate.