Activiștii pentru protecția animalelor au protestat miercuri, 7 octombrie, în fața Guvernului, cerând autorităților să ia măsuri pentru protejarea animalelor și să creeze o structură națională responsabilă de acest domeniu. Protestatarii susțin că, de la acțiunea organizată în urmă cu două luni, nu au fost întreprinse măsuri concrete, iar solicitările și promisiunile autorităților au rămas doar la nivel de declarații, transmite IPN.

Președintele asociației „Societatea Umană”, Karl Luganov, a declarat că autoritățile își pasează responsabilitatea de la o instituție la alta, în timp ce situația animalelor se agravează. Potrivit lui, în primul semestru al acestui an numărul cazurilor de cruzime față de animale s-a dublat, iar activiștii primesc în continuare doar promisiuni că problema va fi soluționată.

„Și în august am auzit aceleași lucruri, dar totul a rămas la nivel de declarații”, susține activistul.

Activiștii au atras atenția și asupra mai multor cazuri de cruzime față de animale. Ei susțin că în unele localități continuă otrăvirea în masă a câinilor și pisicilor, în timp ce numeroase cazuri de cruzime rămân neelucidate. Activiștii cer crearea unei Secții naționale pentru protecția și gestionarea animalelor, care să elaboreze și să coordoneze politicile în domeniu.

Printre revendicări se numără și înăsprirea pedepselor pentru cruzime față de animale și braconaj, investigarea eficientă a cazurilor de către poliție și procuratură, precum și dezvoltarea unor programe naționale pentru protecția animalelor.

De asemenea, aceștia solicită sterilizarea obligatorie a animalelor fără rasă și o colaborare reală între autorități, organizațiile pentru protecția animalelor și voluntari. Potrivit protestatarilor, niciuna dintre aceste măsuri nu a fost pusă în aplicare până în prezent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#animale #Guvern #protest

Uniunea Europeană a renunțat la ideea ca statul canadian să devină „membru asociat” al UE, potrivit unui proiect de declarație comună în care acest termen a fost eliminat, la insistențele unor lideri europeni, transmite joi dpa, potrivit Agerpres.

În luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acest stat nord-american ar trebui să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care, în prezent, nu există.

Însă, într-un proiect de declarație comună între Canada și UE, termenii de „membru asociat” și „calitate de membru asociat” au fost eliminați.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți câțiva lideri din state ale UE au insistat pentru eliminarea acestor termeni din proiect, au declarat diplomați pentru agenția dpa. Ei și-au motivat opoziția prin lipsa de claritate a statutului special propus, precum și prin faptul că executivul UE nu a consultat în prealabil, în mod corespunzător, statele membre.

În forma actuală, declarația pledează pentru o „asociere tot mai strânsă” între Canada și UE. De asemenea, au fost atenuate angajamentele prevăzute inițial
cu privire la integrarea piețelor financiare și la un tratament preferențial reciproc în ceea ce privește măsuri de securitate economică.

Declarația ar urma să fie făcută publică vineri, la finalul summitului de două zile UE-Canada de la Montreal.

După sosirea sa la Montreal, miercuri, Ursula von der Leyen a continuat să folosească termenul de ‘membru asociat’, într-o postare pe rețelele de socializare.

„Un ocean desparte Europa de Canada. Cu toate acestea, nu ne-am simțit niciodată mai aproape”, a scris ea.

„Avem o nouă ambiție: să aducem Canada mai aproape de noi decât oricând înainte, ca Membru Asociat al UE. Și dorim să ducem parteneriatul nostru unic chiar mai departe”, a adăugat ea.

Printr-o „Alianță pentru Viitor, vom rămâne uniți și vom răspunde unei lumi de rivalități tot mai intense”, a mai scris von der Leyen.

Sintagma „Alianță pentru viitor” a fost folosită de premierul canadian Mark Carney și ocupă acum un loc central în proiectul de declarație comună.

Acesta prevede că ambele părți vor lucra pentru a reduce barierele comerciale, a facilita investițiile și a asigura disponibilitatea continuă a materiilor prime esențiale, medicamentelor și tehnologiilor. De asemenea, documentul include angajamente de a promova cooperarea în domeniul securității și siguranței inteligenței artificiale, și precizează că este planificată o analiză privind fezabilitatea unor exporturi suplimentare de gaze naturale lichefiate din Canada către Europa.

Într-o declarație pentru presă, Carney a spus marți că denumirea dată acestei relații este mai puțin importantă decât conținutul ei.

„Ceea ce contează este schimbarea pe care o va aduce în viețile canadienilor”, a spus el.

Carney urmărește aprofundarea legăturilor cu UE, al doilea cel mai mare partener comercial al Canadei, de când relațiile comerciale cu SUA, principalul partener economic al Canadei, au devenit foarte de tensionate în timpul mandatului președintelui american Donald Trump.

Trump a amenințat cu impunerea unor noi tarife Uniunii Europene dacă aceasta va permite Canadei să devină membru asociat, președintele american spunând că un astfel de demers ar putea fi considerat un „act ostil”.