Mii de ucraineni au ieșit în stradă în cele mai ample proteste de la începutul invaziei ruse, după ce președintele Volodimir Zelenski a promulgat o lege care subordonează instituțiile anticorupție biroului procurorului general, relatează Politico.

Deși legea marțială este în vigoare în Ucraina, iar circulația pe timpul nopții este restricționată, manifestații de amploare au avut loc în marile orașe, inclusiv Kyiv, Lviv, Dnipro și Odesa. Protestatarii au cerut anularea legii și au acuzat guvernul că slăbește lupta împotriva corupției.

Legea, inițiată de membri ai partidului prezidențial Servitorul Poporului, a fost modificată în ultimul moment pentru a plasa sub controlul Parchetului General două instituții-cheie în combaterea corupției: Biroul Național Anticorupție și Procuratura Specială Anticorupție.

Printre protestatari s-au numărat studenți, activiști și veterani de război. „Războiul ne-a adus atâtea tragedii, dar a fost și un semnal că țara noastră luptă pentru mai bine. Nu putem regresa”, a declarat o studentă la biologie.

Un veteran de război, care și-a pierdut ambele picioare pe front, a criticat dur decizia: „Aceasta este o lege răuvoitoare care nu ar trebui adoptată în timp de război. Astfel de decizii ne demotivează. E greu să lupți pentru oamenii care adoptă astfel de legi”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reacțiile critice nu au întârziat nici pe plan internațional. Comisia Europeană s-a declarat „profund îngrijorată” de modificările legislative, în timp ce Meaghan Mobbs, fiica emisarului american pentru Ucraina, Keith Kellogg, a calificat decizia drept „de neînțeles și un cadou pentru criticii sprijinului militar occidental”.

Pe fondul tensiunilor interne, șeful Serviciului de Informații Militare al Ucrainei a avertizat că „națiunile sfâșiate de conflicte interne vor pierde”, făcând apel la unitate națională într-un moment critic pentru viitorul țării.

#lege #ucraineni #Volodimir Zelenski

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.