Parlamentul Bulgariei va supune joi la vot o moțiune de neîncredere împotriva guvernului condus de premierul Rosen Jeleznikov. Decizia vine după ce, miercuri seara, mii de bulgari au ieșit din nou în stradă pentru a cere demisia executivului minoritar, acuzat că nu reușește să combată corupția endemică.

Protestele au loc în contextul în care cea mai săracă țară din UE se pregătește să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2026.

Protestatarii au folosit lasere pentru a proiecta cuvintele „Demisie”, „Mafia afară” şi „Alegeri corecte” pe clădirea parlamentului din centrul Sofiei.

„Cred că energia oamenilor îi va forţa treptat (pe guvern) să demisioneze, deoarece sunt necesare multe reforme”, a declarat Dobri Lakov, în vârstă de 64 de ani, locuitor al Sofiei. „În primul rând, reforma judiciară. Dacă sistemul judiciar este reparat, totul va intra în ordine, absolut totul”, spune el.

Protestele din capitala Sofia şi din zeci de alte oraşe bulgare sunt cele mai recente dintr-o serie de demonstraţii continue şi au loc în contextul în care Bulgaria se pregăteşte să adopte euro la 1 ianuarie.

Parlamentul Bulgariei va organiza joi un vot de neîncredere împotriva guvernului prim-ministrului Rosen Jeleznikov, al şaselea vot de acest fel de la preluarea puterii pe 15 ianuarie anul acesta.

Săptămâna trecută, guvernul şi-a retras planul bugetar pentru 2026, primul elaborat în euro, din cauza protestelor în masă. Partidele de opoziţie şi alte organizaţii au declarat că se împotrivesc planurilor de majorare a contribuţiilor la asigurările sociale şi a impozitelor pe dividende pentru a finanţa cheltuielile mai mari ale statului.

În ciuda pasului înapoi făcut de guvern în ceea ce priveşte planul bugetar, protestele au continuat neabătut într-o ţară care a organizat şapte alegeri naţionale în ultimii patru ani – cele mai recente în octombrie 2024 – pe fondul unor profunde diviziuni politice şi sociale.

„În sfârşit, a sosit momentul ca Bulgaria să revină la normalitate şi să ne eliberăm de oligarhie, de mafie şi de forţele care le reprezintă”, a declarat Anghelin Bahcevanov, specialist în tehnologia informaţiei.

Agenţia de ştiri bulgară BTA a relatat miercuri că Boiko Borissov, fost prim-ministru şi lider al partidului GERB, aflat la guvernare, a declarat că partenerii coaliţiei de guvernare au convenit să nu demisioneze înainte ca Bulgaria să adere la zona euro, la 1 ianuarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, Assen Vassilev, membru al partidului reformist de opoziţie „Continuăm schimbarea”, care s-a numărat printre organizatorii protestului de miercuri, a declarat: „Vom intra în zona euro, chiar dacă guvernul demisionează”.

#Bulgaria #pretentii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.