Protestul de duminică din Piața Marii Adunări Naționale a fost organizat în contextul intenției Uniunii Europene de a oferi Republicii Moldova statutul de țară candidată la aderare. O spune deputatul PAS, Virgiliu Pîslariuc, potrivit căruia evenimentul a avut menirea de a destabiliza situația în preajma summit-ului Consiliului Uniunii Europene din 23-24 iunie. În același timp, opoziția extraparlamentară cere instituțiilor statului să investigheze modul în care a fost finanțat protestul de duminică.

Reprezentanții guvernării spun că prin intermediul protestului de duminică, unele formațiuni politice și-au exprimat dezacordul față de decizia autorităților de a apropia țara de Uniunea Europeană, informează ipn.md.

Potrivit deputatului PAS, Virgiliu Pîslariuc, Partidul Șor a încercat să se camufleze prin intermediul mișcării „O viață nouă” pentru a nu da socoteală în fața legii pentru banii cheltuiți la organizarea protestului.

„Protestul hibrid de duminică este legat de evenimentele care au loc la Bruxelles, ce vizează statutul țării noastre de candidat la aderare. Ceea ce se întâmplă acum este o încercare de destabilizare, dar și de a mai arăta că parcursul pe care l-a luat statul nostru nu este pe placul unor actori politici. Ei au încercat să evite directa asociere cu Partidul Șor, fiindcă în mod normal Partidul Șor trebuie să declare toate aceste cheltuieli”, a spus deputatul PAS, Virgiliu Pîslariuc, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

În urma evenimentelor de duminică că s-au cheltuit foarte mulți bani pentru organizarea protestului, iar actuala guvernare nu este chiar atât de autoritară după cum este prezentată. Despre acest lucru a menționat comentatorul politic Anatol Țăranu.

„Pe timpul lui Plahotniuc, dacă cineva ar fi încercat să angajeze atât de multe autobuze și microbuze, n-ar fi reușit. Asta înseamnă că atât administrația centrală, cât și cele de nivel raional n-au intervenit. S-au cheltuit bani enormi pentru organizarea unui astfel de eveniment, iar atunci când protestele sunt organizate pe bani, apare întrebarea, cine este beneficiarul? Și este clar că doar Șor este atât de generos la bani”, a spus comentatorul politic Anatol Țăranu.

În același timp, reprezentanții opoziției extraparlamentare spun că Partidul Șor a încercat prin intermediul unui miting pretins apolitic să atragă cât mai mulți participanți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reprezentanții Platformei DA cer autorităților să investigheze modul în care au fost aduși oamenii la protest și să verifice dacă aceștia au fost mituiți sau nu.

„Ei au dorit să mintă cetățenii, ca oamenii care sunt supărați pe actuala guvernare din cauza prețurilor foarte mari să fie ademeniți la protestul lor, ca să arate că sunt foarte mulți și au mai venit și cu ideea unui concert. Eu am calculat doar costurile concertului, uitându-mă pe internet care este prețul fiecărui interpret. Kirkorov – 2 milioane de lei, Egor Kreed – un milion de lei. Și asta e doar prețul interpreților. Scena pe care voiau s-o instaleze e 20 de mii de euro. Iar cât privește transportul, pentru mine este straniu că nu s-a încercat să se investigheze cine a contractat microbuzele și autobuzele, cum au fost aduși oamenii? Sper că FISC, CNA și SIS va investiga cum a fost finanțat acest protest”, a spus ex-deputatul Platformei DA, Liviu Vovc.

Potrivit organizatorilor, la protestul de duminică din PMAN au participat 40 de mii de oameni. La finalul protestului a fost adoptată o rezoluție prin care „este atrasă atenția întregii țări, dar și comunității internaționale asupra situației critice în care a ajuns Republica Moldova”. Potrivit organizatorilor, obiectivul mișcării „O viață nouă” este de a determina PAS să renunțe la putere și să fie organizate alegeri parlamentare anticipate.

#guvernare #Partidul Șor #Platforma DA #protest

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.