„Social-democrații europeni au demonstrat încă o dată că sunt alături de Republica Moldova pe calea integrării europene”. Este mesajul publicat de Partidul Social Democrat European (PSDE), după ce eurodeputatul PSD România, Victor Negrescu, care este și membru în Comisia pentru Bugete a Legislativului de la Bruxelles, a solicitat, de la tribuna Parlamentului European, începerea rapidă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, dar și susținerea financiară de către UE a proiectelor de interconectare dintre Republica Moldova și România.

Un eurodeputat solicită susținerea financiară de către UE a proiectelor de interconectare dintre R. Moldova și România

„Îi mulțumim colegului și prietenul nostru Victor Negrescu, deputat în Parlamentul European din partea PSD România, pentru efortul său de a susține Republica Moldova și aspirațiile noastre de integrare europeană”, menționează membrii PSDE, într-un comunicat emis presei.

Adițional, în același comunicat, PSDE mai menționează următoarele:

„PSDE a purtat, în ultima perioadă, nenumărate discuții despre susținerea Republicii Moldova la nivel european și ne bucurăm că eforturile noastre nu au fost în zadar. PSDE reiterează că viitorul Republicii Moldova este în marea familie europeană. Este și o dovadă a faptului că parteneriatul dintre Partidul Social Democrat European din Republica Moldova și Partidul Social Democrat din România nu este doar o chestiune formală, ci, pe lângă faptul că ne asigură o relație strânsă și extrem de avantajoasă cu România, mai reprezintă și o punte importantă de legătură cu factorii de decizie de la Bruxelles” se mai arată în comunicat.

Precizăm că europarlamentarul Victor Negrescu este și vicepreședinte al PES, cel de-al doilea grup ca mărime din Parlamentul European, din care face parte și PSDE din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#europarlamentar #Parlamentul European #PSD Romania #PSDE

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.