Partidul Social-Democrat European (PSDE) solicită partidelor pro-europene să facă front comun contra „atacurilor guvernării”. Mai exact, formațiunea de la putere este acuzată că „atacă valorile europene”, utilizând programul „Satul European” drept instrument de influență politică.

Conform social-democraților europeni din Moldova, mulți primari care au beneficiat de proiecte din cadrul programului „Satul European” au migrat ulterior la PAS.

„În stilul manipulator de prezentare a cifrelor de către PAS, pentru perioada anterioară, din cei 261 de primari PSDE, au beneficiat de proiecte 127. Unica ce uită să spună Andrei Spînu este că jumătate din primari au fost „DOMINAȚI” de a migra la PAS.

Traseismul primarilor către PAS a avut un impact semnificativ asupra rezultatelor alegerilor locale din 2023, conferindu-i partidului de guvernare un avantaj considerabil. Această abordare subminează principiile democratice și încrederea cetățenilor în procesul electoral, transformând Programul „Satul European” într-o unealtă politică pentru obținerea de avantaje partinice”, notează PSDE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Membrii formațiunii susțin că nu este acceptabil ca un partid să își consolideze astfel poziția politică. Astfel, forțele pro-europene din Moldova sunt chemate să condamne asemenea acțiuni.

„Această practică nedemocratică nu poate fi tolerată și ar trebui să fie condamnată ferm de către toate forțele politice proeuropene, indiferent de culoarea politică.

Este esențial să restabilim integritatea și transparența în procesul politic și să ne asigurăm că Programul Național „Satul European” este folosit în beneficiul real al comunităților și nu ca bâta politică a partidului de guvernare. (…) În acest sens, ne adresăm către toate partidele proeuropene, să facem front comun în fața atacurilor guvernării asupra valorilor democratice”, notează PSDE.

Precizăm că acestea nu sunt primele acuzații de acest gen, lansate de PSDE la adresa PAS. După „migrarea” mai multor primari din Hîncești, aleși pe listele formațiunii, social-democrații europeni susțineau că reprezentanții lor sunt șantajați cu finanțările pentru dezvoltarea localităților. Purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, califica aceste acuzații drept „minciuni populiste”, într-o reacție transmisă redacției Realitatea.

PSDE se plânge că PAS i-ar racola primarii, șantajându-i cu finanțările. Reacție: Sunt minciuni populiste

#acuzatii #PAS #primari #PSDE #traseism

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.