Republica Moldova va avea, în premieră, un Colegiu Național al Psihologilor, instituția care va reprezenta profesia și va supraveghea respectarea standardelor profesionale și de etică în domeniu. Lansarea oficială a procesului de constituire a fost anunțată joi, 16 iulie, de Ministerul Educației și Cercetării.

Noua instituție este prevăzută de Legea privind exercitarea profesiei de psiholog, adoptată în 2025, și marchează trecerea de la cadrul legal la aplicarea efectivă a reformei. Până acum, activitatea psihologilor nu era reglementată printr-un sistem unitar și nu exista o instituție profesională care să stabilească standarde comune pentru exercitarea profesiei.

Colegiul va funcționa ca organizație profesională nonprofit de drept public, cu autonomie instituțională, va avea sediul la Chișinău și trei filiale teritoriale – Nord, Centru și Sud.

Printre atribuțiile sale se numără aprobarea Codului deontologic al psihologului, stabilirea standardelor de calitate pentru serviciile psihologice, organizarea procedurilor de atestare profesională și gestionarea Registrului unic al psihologilor. Totodată, instituția va putea acorda, suspenda sau retrage dreptul de liberă practică.

Un element important al reformei este crearea Registrului unic al psihologilor, o bază de date publică în care vor fi înscriși toți specialiștii care activează în sectorul public, privat sau în regim de liberă practică. Registrul va permite verificarea statutului profesional și a specializării fiecărui psiholog.

Potrivit legii, apartenența la Colegiu va deveni obligatorie pentru exercitarea profesiei, iar psihologii care activează în regim de liberă practică vor avea nevoie de un atestat eliberat de această instituție. În plus, profesia va fi organizată pe trei niveluri de competență, iar psihologii vor trebui să treacă printr-o atestare profesională o dată la cinci ani și să participe la programe de formare continuă.

Ministerul Educației a prezentat și platforma electronică prin care psihologii își vor putea crea dosarul profesional și se vor putea înscrie la primul Congres al Psihologilor din Republica Moldova. Dosarele vor putea fi depuse până la 15 septembrie 2026, iar participanții validați vor alege structurile de conducere ale viitorului Colegiu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Colegiu Național al Psihologilor #Moldova

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china