Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) anunță că nu recunoaște rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și avertizează că va organiza proteste, în cazul în care acestea vor fi validate de Curtea Constituțională, scrie newsmaker.md.

Vicepreședintele formațiunii, Vlad Bătrîncea, a declarat la postul TV8 că scrutinul ar fi fost „marcat de nereguli și de utilizarea resurselor administrative”, fapt care, potrivit PSRM, ar fi compromis corectitudinea procesului electoral.

„Nu putem să vorbim serios despre viitorul Moldovei, dacă în țară nu este nici democrație, nici alegeri libere. Alegerile trebuie să fie corecte, iar condițiile de participare – egale. Doar atunci putem vorbi despre funcționarea democrației”, a spus Bătrîncea.

Acesta consideră că Curtea Constituțională trebuie să respingă validarea alegerilor, ținând cont de presupusele nereguli semnalate. Întrebat ce va face partidul dacă rezultatele vor fi totuși confirmate, Bătrîncea a precizat că PSRM va continua acțiunile de contestare, atât „pe platforme internaționale, cât și în stradă și în Parlament”.

Amintim că, pe 5 octombrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a declarat valabile rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Pe 6 octombrie, CEC a transmis Curții Constituționale actele necesare pentru confirmarea rezultatelor și validarea mandatelor deputaților aleși.

Conform legislației, Curtea Constituțională are la dispoziție 10 zile pentru a confirma sau infirma legalitatea alegerilor, după soluționarea definitivă a tuturor contestațiilor depuse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri parlamentare #Curtea Constitutionala #PSRM

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.