Nemulțumiți de numărul mic al secțiilor de votare care urmează a fi deschise în stânga Nistrului la alegerile parlamentare din 28 septembrie, socialiștii s-au adresat organizațiilor internaționale și misiunilor diplomatice cu un demers. Aceștia invocă faptul că autoritățile Republicii Moldova au comis „o gravă încălcare a principiilor democratice și a drepturilor electorale ale cetățenilor” înaintea scrutinului.

Scrisoarea ar fi fost expediată de Vlad Batrîncea.

„Am atras atenția asupra reducerii drastice a numărului secțiilor de vot pentru cetățenii din regiunea transnistreană: în loc de 30–44 (așa cum a fost la alegerile precedente, inclusiv 30 la alegerile prezidențiale din 2024), Comisia Electorală Centrală a aprobat, la 24 august 2025, doar 12 secții. Această decizie contrazice datele oficiale, conform cărora în raioanele din stânga Nistrului sunt înregistrați peste 275 de mii de alegători. În același timp, pentru diaspora din străinătate au fost deschise 301 secții, ceea ce indică discriminare și încălcarea principiului egalității în fața legii.

Constituția Republicii Moldova și tratatele internaționale garantează dreptul cetățenilor la alegeri libere și egale, iar legislația națională și deciziile Curții Constituționale interzic în mod expres restrângerea acestui drept prin măsuri administrative. Acest lucru subminează independența organelor electorale și transformă procesul într-o „imitare a democrației””, scrie socialistul.

„Astfel de acțiuni subminează nu doar legitimitatea internă a alegerilor, dar și imaginea internațională a Moldovei ca stat aspirant la standarde democratice și integrare în Uniunea Europeană”, se mai arată în declarația lui Vlad Batrîncea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în ședința de duminică, 24 august, Comisia Electorală Centrală a decis organizarea a 12 secții de votare la alegerile parlamentare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare la alegerile parlamentare pentru cetățenii din stânga Nistrului

#alegeri #secții de votare #stanga Nistrului

Cel puțin 111 de persoane au murit în Columbia, după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a lovit luni partea de vest a țării, potrivit autorităților, scrie Reuters.

Epicentrul seismului a fost localizat în apropierea localității San José del Palmar, în provincia Chocó, o regiune slab populată de pe coasta Pacificului. Cele mai multe victime au fost raportate în provincia Risaralda, situată în regiunea producătoare de cafea.

În orașul Cali, unul dintre cele mai mari din Columbia, autoritățile au anunțat că mai multe persoane au rămas blocate sub dărâmături, după ce peste douăzeci de clădiri s-au prăbușit.

Serviciul Geologic al Columbiei a anunțat că seismul a fost cel mai puternic înregistrat în țară în ultimii zece ani. Până la ora 10:00, ora locală, au fost înregistrate două replici, cu magnitudini de 2,8 și 4,8, cea din urmă fiind resimțită puternic.

Columbia este o țară cu activitate seismică frecventă, fiind traversată de trei lanțuri muntoase ale Anzilor. De-a lungul timpului, cutremurele și alunecările de teren au provocat numeroase victime.

Unul dintre cele mai grave dezastre a avut loc în 1985, la Armero, când aproximativ 25.000 de oameni au murit în urma unei alunecări de teren provocate de erupția vulcanului Nevado del Ruiz. În 1999, un cutremur cu magnitudinea de 6,2 a lovit regiunea cafelei, inclusiv orașele Armenia și Pereira, provocând moartea a peste 1.000 de persoane.