După amiaza zilei de astăzi, 22 aprilie, procurorii anticorupție l-au pus sub învinuire pe deputatul PSRM, Radu Mudreac, căruia ieri i-a fost ridicată imunitatea, pentru faptul spălării banilor, anunță Procuratura Anticorupție.

Potrivit Procuraturii, invocând motive de sănătate, deputatul a refuzat să facă declarații cu privire la acuzația care i-a fost înaintată, rezervându-și dreptul de a face declarații ulterior. La moment deputatul este cercetat în stare de libertate, fiindu-i aplicată măsură non-privativă de libertate.

Cauza penală a fost pornită în luna august 2021, la sesizarea Autorității Naționale de Integritate. Faptele investigate datează începând cu anul 2011, atunci când învinuitul era fondator și administrator al unei societăți cu răspundere limitată, și acționând de comun acord cu alte persoane, a întocmit contracte fictive de împrumut cu diferite persoane fizice, în sumă de 3 200 000 de lei.

De asemenea, în noiembrie 2014, compania reprezentată de persoana învinuită a întocmit încă un pretins contract de împrumut cu o altă persoană fizică, în sumă de 376 700 de lei.

Conform acuzației, în perioada decembrie 2014-octombrie 2015, soția învinuitului a întocmit 16 contracte fictive de împrumut cu diferite persoane fizice în sumă totală de 4 700 000 lei pentru edificarea unei construcții comerciale din Chișinău.

Tot în perioada anului 2015, învinuitul, acționând în baza procurilor eliberate din numele soției, a depus în conturile bancare ale agentului economic o parte din mijloacele financiare indicate mai sus, provenite din împrumuturile fictive.

Amintim că, la ședința din 21 aprilie a Parlamentului, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a venit cu solicitarea către Legislativ de a-i încuviința ridicarea imunității parlamentare în vederea reținerii, arestării, aplicării măsurii preventive – arestare preventivă și/sau arestare la domiciliu, percheziției și trimiterii cu rechizitoriu în judecată a deputatului, fiind bănuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari, într-un dosar penal intentat încă în luna august 2021 de către CNA, pe când instituția era condusă de către Ruslan Flocea, numit în funcție de către PSRM.

Radu Mudreac a declarat că „nu poate comenta acuzațiile aduse de către procurorul general interimar, Dumitru Robu, afirmând că nu este de profesie jurist și nu a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale”. Totodată, acesta afirmă că „dosarul i-a fost fabricat pentru a i se închide gura”.

Ulterior, fiind supus votului proiectul de hotărâre, cu votul doar a deputaților PAS, parlamentarului, Radu Mudreac, i-a fost ridicată imunitatea. BCS a criticat acțiunea, considerând că acesta ar fi nevinovat așa cum pledează acesta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deputat #imbogatire ilicita #Procuratura Anticourpție #Radu Mudreac

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.