Guvernarea grăbește transferul Centrului responsabil de contracarare a dezinformării în subordinea Președinției pentru că nu se știe ce majoritate parlamentară va fi după alegerile din toamnă. O spune deputata neafiliată, Olesea Stamate. Ea adaugă că nu cunoaște activitatea actuală a instituției – cunoscută anterior sub numele de „Patriot”, deși aceasta este finanțată din bani publici și se află în prezent în subordinea Parlamentului, transmite IPN.

„Nu știu cu ce se ocupă acest centru Patriot. Activitatea acestui centru este destul de opacă pentru publicul larg, nu avem un raport de activitate, dar se cheltuie bani publici pentru activitatea acestui centru. Înainte să răspundem la întrebarea dacă trebuie sau nu acest centru să treacă în subordinea instituției prezidențiale, ar trebui să vedem ce face exact acest centru”, a declarat Olesea Stamate în cadrul emisiunii Rezoomat de la RLIVE TV.

Potrivit ei, proiectul de lege propus prevede și alte modificări majore, printre care eliminarea concursului public pentru funcția de director al centrului, precum și transmiterea raportului de activitate exclusiv către instituția prezidențială. „Nu știu dacă acest lucru este necesar, din moment ce nu am văzut ce a făcut acest centru până acum”, a precizat deputata.

Olesea Stamate a criticat momentul ales pentru promovarea proiectului, sugerând că acesta este grăbit din considerente politice.

„Se face acum, pe ultima sută de metri, pentru că nu se știe ce majoritate parlamentară va fi din septembrie”, a punctat Olesea Stamate.

Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării a fost înființat în 2023 și are menirea de a contracara dezinformarea și de a consolida cooperarea între diverse instituții în lupta împotriva propagandei. Potrivit unui proiect înregistrat în Parlament, acesta va trece în subordinea directă a președintelui țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#centru #dezinformare #Olesea Stamate #Președinție

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.