Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, ar suferi de tulburări cerebrale și demență, provocate de boala Parkinson și ar avea atacuri de furie cauzate de tratamentele cu steroizi pentru vindecarea cancerului. Sunt două versiuni aruncate pe piaţă mediatică de diverse servicii de informații străine, care se bazează pe surse din anturajul șefului de la Kremlin, dar și a analizării comportamentului acestuia.

Presupusele probleme de sănătate ale preşedintelui rus sunt tratate de publicaţia Daily Mail care citează surse de informaţii occidentale apropiate de Kremlin: oficiali experţi ai Five Eyes, cei „5 ochi” ai alianţei de informaţii, care include: Australia, Canada, Noua Zeelandă şi Statele Unite.

Numeroase surse occidentale ar fi ajuns la această concluzie, suprapunând comportamentul preşedintelui rus, în vârstă de 69 de ani: umflarea evidentă a gâtului şi a capului şi distanţarea fizică impusă în timpul vizitelor liderilor străini la Kremlin.

„În ultimii 5 ani, s-a produs o schimbare marcantă în procesul său de luare a deciziilor, cei apropiaţi au observat şi o mai mică claritate în vorbire şi în înţelegerea lumii din jurul său”, a explicat o sursă pentru Daily Mail, confirmând că lipsa de înţelegere ar fi cauzată şi de absenţa unor opinii contradictorii în cercul său imediat, ceea ce l-ar împiedica să înţeleagă eşecul invaziei ucrainene. „Pur şi simplu, nu este informat”, scriu rapoartele vestice despre sănătatea președintelui Rusiei.

Articolul din Daily Mail se bazează probabil pe o singură sursă, este slabă şi greu de confirmat, dar întăreşte suspiciunile apărute în ultimele luni. Teoria este socotită credibilă şi de serviciile secrete britanice.

Distanţa mare menţinută în întâlnirile din ultimele săptămâni cu liderii străini, desfăşurate la 6 metri, ca şi în cazul preşedintelui francez Emmanuel Macron, ar confirma şi existenţa unor boli anterioare, care ar creşte riscul de deces dacă va contacta Covid sau utilizarea de medicamente care inhibă sistemul imunitar, uşurând infecţiile.

Imediat după întâlnirea cu Macron, un oficial francez a confirmat că președintele Rusiei „nu arăta la fel” cu doi ani mai înainte, că este „scăpat de sub control”. Britanicii, dar şi americanii cred şi ei că au o mare vizibilitate a ceea ce se întâmplă în încăperile Kremlinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bolnav #cancer #Parkinson #Vladimir Putin

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.