Vladimir Putin a declarat că va discuta planul în 12 puncte al lui Xi Jinping pentru „soluţionarea crizei acute din Ucraina”, în timpul unei vizite foarte aşteptate la Moscova a preşedintelui chinez, transmite BBC.

„Suntem întotdeauna deschişi pentru un proces de negociere”, a declarat Putin, în timp ce liderii s-au numit reciproc „prieteni dragi”.

China a publicat luna trecută un plan pentru a pune capăt războiului – acesta include „încetarea ostilităţilor” şi reluarea discuţiilor de pace. Însă vineri, SUA au avertizat că planul de pace ar putea fi o „tactică de tragere de timp”. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat:

„Lumea nu ar trebui să se lase păcălită de nicio mişcare tactică a Rusiei, susţinută de China sau de orice altă ţară, pentru a îngheţa războiul în propriile condiţii”.A cere o încetare a focului care nu include retragerea forţelor ruseşti de pe teritoriul ucrainean ar însemna, de fapt, să sprijine ratificarea cuceririi ruseşti.

Planul Chinei nu a spus în mod specific că Rusia trebuie să se retragă din Ucraina – ceea ce Ucraina a insistat ca o condiţie prealabilă pentru orice discuţii. În schimb, a vorbit despre „respectarea suveranităţii tuturor ţărilor”, adăugând că „toate părţile trebuie să rămână raţionale şi să dea dovadă de reţinere” şi să „detensioneze treptat situaţia”. De asemenea, planul a condamnat utilizarea „sancţiunilor unilaterale” – văzută ca o critică voalată la adresa aliaţilor Ucrainei din Occident.

Luni, o fanfară militară i-a urat o primire călduroasă lui Xi la Moscova. Putin a salutat China pentru „respectarea principiilor justiţiei” şi pentru că a făcut presiuni pentru „o securitate indivizibilă pentru fiecare ţară”. În schimb, Xi i-a spus dlui Putin: „Sub conducerea dumneavoastră puternică, Rusia a făcut mari progrese în dezvoltarea sa prosperă. Sunt convins că poporul rus va continua să vă ofere sprijinul său ferm”. Înainte de sosirea lui Xi, Vladimir Putin a scris în ziarul chinez People’s Daily că cele două naţiuni nu vor fi slăbite de politica „agresivă” a SUA.

În mod public, liderii ucraineni au subliniat terenul comun pe care îl au cu China – respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale. Dar, în privat, aceştia au făcut presiuni pentru o întâlnire – sau o convorbire telefonică – între preşedintele Volodymyr Zelenski şi Xi. Teama Kievului este că sprijinul Chinei pentru Rusia – bazat în prezent pe tehnologie şi comerţ – ar putea deveni militar, incluzând potenţial obuze de artilerie.

„Dacă China trece la furnizarea deschisă de arme Rusiei, va participa, de fapt, la conflict de partea agresorului”, a declarat Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei.

Este în interesul Beijingului să stabilizeze relaţia cu Rusia, cu care are o graniţă comună de 4.300 km, a declarat Yu Jie, cercetător pentru China la Chatham House. Rusia este o sursă de petrol pentru economia uriaşă a Beijingului şi este văzută ca un partener în lupta cu SUA. Yu a adăugat că Xi tocmai a obţinut o victorie diplomatică prin medierea între Iran şi Arabia Saudită, care au reluat acum legăturile diplomatice.

Aceasta ar putea fi o şansă pentru el de a explora oportunitatea de a media între Rusia şi Ucraina. Luni seara, Xi a fost invitat la o masă cu şapte feluri de mâncare, inclusiv peşte nelma din râul Pechora din nordul Rusiei, o supă tradiţională rusă de fructe de mare şi clătite cu prepeliţă – alături de vin rusesc. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Dmitri Peskov, a indicat că va exista o „explicaţie detaliată” a acţiunilor Moscovei în Ucraina în timpul cinei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Delegaţiile rusă şi chineză vor purta discuţii marţi – ziua principală a vizitei. Întâlnirea are loc la câteva zile după ce Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus pentru acuzaţii de crime de război.

Acest lucru înseamnă că, din punct de vedere tehnic, Vladimir Putin ar putea fi arestat în 123 de ţări – deşi nici China, nici Rusia nu se află pe această listă. Efectuarea unei călătorii la Moscova atât de curând după anunţul CPI sugerează că China nu simte „nicio responsabilitate de a trage Kremlinul la răspundere” pentru atrocităţile din Ucraina, a declarat Antony Blinken. Liderii occidentali au încercat încă din februarie anul trecut să izoleze Rusia, după invazia sa la scară largă în Ucraina. Dar nu au reuşit să stabilească un consens global, China, India şi mai multe naţiuni africane fiind reticente în a-l condamna pe Putin.

#moscova #Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.