Războiul şi invadarea Ucrainei au făcut din preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, persoana cu cea mai proastă reputaţie din istoria internetului, care este „inundat” cu mii de ştiri şi mesaje de dispreţ la adresa şefului de la Kremlin, arată informaţiile date publicităţii de Observatorul Spaniol de Internet, scrie digi24.

Din 24 februarie, când Putin a decis să invadeze Ucraina, s-au acumulat peste 12 milioane de ştiri negative, mii de tweet-uri şi înregistrări video critice care s-au „viralizat” pe mai multe reţele sociale, etichete sau hashtag-uri şi numeroase campanii de marketing pentru vânzarea de tricouri sau obiecte prin care este exprimată respingerea faţă de invazia rusă şi faţă de Putin, potrivit Observatorului Spaniol de Internet, entitate privată creată în urmă cu 20 de ani şi care este specializată în analizarea tendinţelor şi fenomenelor care au legătură cu reţeaua de internet.

Datele difuzate miercuri de Observator au mai relevat că în ultimele săptămâni reţeaua de internet s-a făcut ecoul şi a devenit reflexia respingerii pe care o generează acest război. Totodată, datele au arătat că acest conflict a permis ca pe internet să-şi facă apariţia un nou tip de hateri, troli, justiţiari, mercenari ai războiului şi sabotori cibernetici.

Conflictul a provocat – potrivit Observatorului – o serie întreagă de milioane de opinii negative, adjective depreciative, tweet-uri incendiare şi a creat grupuri anti-Putin pe Facebook sau Telegram.

Unele dintre principalele motoare de căutare pe internet şi-au modificat anumite sugestii de căutare şi asociază acum numele lui Putin cu termeni precum „război”, „avere personală”, „genocid în Ucraina” sau „otrăvire”.

În plus, pe internet au proliferat bloguri care fac referire la prezumtiva corupţie a oligarhilor, la averea deţinută de Putin în străinătate, la amantele sale, la copiii pe care îi ţine în mare secret şi chiar la planurile de a-l elimina fizic pe şeful statului rus.

#razboi #Rusia #Vladimir Putin

Deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, membru al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, cere despăgubiri pentru cetățenii prejudiciați de atacul cibernetic și avertizează că lipsa unor măsuri urgente riscă să lovească puternic economia țării. Potrivit parlamentarului, atacul poate declanșa un efect de domino: oamenii își pierd încrederea în serviciile electronice, evită plățile online și revin la ghișee. Consecințele ar putea fi grave pentru bănci, magazine online și micii antreprenori.

”Mai puțini clienți înseamnă venituri mai mici, locuri de muncă pierdute și afaceri închise. Iar pentru stat, care trăiește din împrumuturi, asta înseamnă și mai puțini bani la buget”, avertizează Cuiumju.

Deputatul critică investițiile de milioane în digitalizare, în condițiile în care securitatea datelor rămâne vulnerabilă: „Pentru ce cheltuim milioane pe digitalizare, dacă oamenii ajung să se teamă să folosească aceste servicii?”.

Cuiumju cere autorităților să spună ce date au fost compromise, să identifice responsabilii, să verifice independent securitatea sistemelor și să asigure despăgubirea persoanelor prejudiciate. Totodată, solicită măsuri împotriva fraudelor, inclusiv în cooperare cu băncile.

Deputatul propune și o reformă radicală: în locul mai multor structuri de securitate cibernetică, o singură instituție puternică, dotată cu specialiști, echipamente moderne și capacitatea de a monitoriza permanent sistemele statului. Conducerea acesteia trebuie aleasă pe criterii de competență, nu politice.