Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret privind modificarea conceptului de politică de migrație pentru 2019-2025. În el apare o clauză conform căreia autoritățile ar trebui să creeze mecanisme atractive financiare, sociale „și de altă natură pentru conservarea capitalului uman și reducerea fluxului de populație” în Rusia. Creșterea fluxului de ieșiri în 2022 se explică în acesta prin „influența condițiilor socio-economice schimbate”.

Presa rusă scrie vineri, 12 mai curent, că acest lucru ar trebui făcut pentru că în 2022, „sub influența condițiilor socio-economice schimbate”, a crescut fluxul migratoriu al populației, se arată în document.

Potrivit datelor Rosstat, 419.000 de oameni au părăsit Rusia din ianuarie până în septembrie 2022, față de 202.000 în aceeași perioadă a anului trecut. Majoritatea oamenilor în această perioadă au plecat în Ucraina (79,6 mii), Tadjikistan (58,4 mii), Armenia (49 mii), Kârgâzstan (43,6 mii), Kazahstan (40,7 mii persoane) și Uzbekistan (38,6 mii).

La scurt timp după publicarea acestor date, pe 21 septembrie a aceluiași an, a fost anunțată mobilizarea parțială în Rusia. După introducerea sa, s-au format blocaje la granițele cu Georgia, Kazahstan și Finlanda. Forbes a raportat că în două săptămâni după 21 septembrie, 700.000 de ruși au părăsit țara, dintre care 200.000 au plecat în Kazahstan. Potrivit unei surse anonime, „familiarizată cu estimările Kremlinului”, aproape 1 milion de oameni au părăsit Rusia. Al doilea interlocutor al Forbes, angajat al administrației prezidențiale, a precizat că 600-700 de mii de oameni au părăsit țara.

„În același timp, acum nu se poate calcula câți oameni au părăsit țara în scopuri turistice”, a spus el.

La Kremlin, datele despre 700 de mii de oameni care au plecat au fost numite o minciună.

„Nu am numere exacte. Dar, desigur, ele sunt departe de a fi așa cum se susțin în acest mesaj ”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus.

Georgia a devenit una dintre cele mai populare destinații pentru ruși în 2022. Potrivit Serviciului Național de Statistică al acestei țări, anul trecut s-au mutat în țară 62,3 mii de ruși. Și în 2022, 1,46 milioane de cetățeni ruși au intrat în țară, reiese din datele Ministerului Afacerilor Interne din Georgia.

#decret #Georgia #rusi #Vladimir Putin

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.