Președintele rus Vladimir Putin insistă ca Regatul Unit să înceteze să-și folosească capacitățile nucleare pentru a apăra alte țări europene. Cererea vine în contextul negocierilor de pace în Ucraina, scrie Digi24.

Potrivit publicației The Telegraph, această cerere a fost inclusă într-o listă de propuneri întocmită de reprezentanții ruși pentru negocierile menite să pună capăt războiului din Ucraina.

Sursa citată subliniază că Regatul Unit este singura țară europeană care utilizează submarine dotate cu arme nucleare pentru a asigura apărarea colectivă a NATO.

De notat că prim-ministrul britanic Andy Burnham a subliniat recent că securitatea Europei nu poate fi condiționată de acorduri cu Rusia.

Lista de cereri a Moscovei prevede, de asemenea, retragerea forțelor NATO din Europa de Est și din statele baltice, excluderea Finlandei din Alianță și angajamentul de a nu desfășura trupe occidentale în Ucraina, amintește publicația.

Liderul de la Kremlin este dispus să ia în considerare un armistițiu numai dacă aceste condiții sunt îndeplinite.

În plus, Moscova cere încetarea livrărilor occidentale de arme, echipament militar și alte bunuri către Ucraina. O altă condiție rusă este ca Ucraina să renunțe la perspectivele de aderare la NATO.

Kremlinul urmărește, de asemenea, să păstreze controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate după încheierea războiului. În schimb, Moscova ar fi dispusă să nu împiedice aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, cu condiția ca Kievul să nu participe la politica comună de apărare a blocului.

Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Putin dorește să redesenareze granițele Europei, având în vizor Finlanda și Suedia. Între timp, diplomatul rus Alexey Drobinin a declarat că Moscova este deschisă la încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune cu țări membre ale NATO.

După cum subliniază și NYT, oficialii ruşi au arătat clar la Abu Dhabi că ruşii privesc în continuare Războiul Rece şi Blocul de la Varşovia condus de Uniunea Sovietică (în conformitate cu Tratatul de la Varşovia din 1955) drept un model pentru Europa postbelică actuală.

În acelaşi timp, potrivit unei surse a NYT, emisarii speciali ai preşedintelui SUA, Steve Witkoff şi Jared Kushner, le-au transmis reprezentanţilor ruşi că, de la sfârşitul anului 2021, multe lucruri s-au schimbat şi i-au îndemnat să „privească spre viitor”.

Cu toate acestea, în cadrul întâlnirii cu Putin de la Moscova, unde Witkoff şi Kushner s-au deplasat după încheierea negocierilor de la Abu Dhabi, liderul Kremlinului le-a spus americanilor că cererea Rusiei din 2021 privind retragerea trupelor NATO la poziţiile din 1997 reflectă în continuare „viziunea Rusiei asupra pilonilor arhitecturii de securitate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Vladimir Putin

Compania de stat Energocom s-ar confrunta cu un deficit de lichidități de peste un miliard de lei pentru achiziția gazelor naturale, motiv pentru care intenționează să atragă finanțare prin emiterea de obligațiuni corporative, a declarat deputatul Ion Chicu, care avertizează că dobânzile aferente împrumuturilor ar putea fi incluse în tarifele achitate de consumatori, scrie bani.md.

Potrivit parlamentarului, situația este paradoxală, în condițiile în care, în primăvară, Energocom dispunea de lichidități pe care le plasa în valori mobiliare de stat, iar acum ar avea nevoie să se împrumute pentru a-și finanța achizițiile de gaze naturale.

„Energocom în primăvară plasa lichidități în valori mobiliare de stat, dar acum vor să emită obligațiuni corporative, adică să împrumute bani. Pentru că ei nu au bani acum pentru gaz. Obligațiunile plasate înseamnă dobânzi de plătit, iar dobânzile se așază în tarif”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul a explicat că problema ar proveni din decalajul dintre momentul în care Energocom achită gazele furnizorilor și cel în care încasează banii de la consumatori, prin intermediul întreprinderilor de termoficare.

Astfel, pentru gazele care urmează să fie livrate în decembrie, Energocom trebuie să efectueze plățile în avans, încă din noiembrie. O parte importantă a volumelor este livrată către Termoelectrica, care produce energie termică pentru locuitorii capitalei. Consumatorii primesc facturile pentru căldura utilizată în decembrie abia în ianuarie.

În consecință, potrivit explicațiilor lui Chicu, între plata gazelor și recuperarea banilor poate apărea un decalaj de aproximativ două luni, care generează necesități suplimentare de finanțare.

„Au această gaură de lichidități și acum emit obligațiuni corporative. Le trebuie vreun miliard și ceva, iar Guvernul nu le mai dă bani, pentru că nu are de unde”, a afirmat parlamentarul.

Ion Chicu a criticat și finanțările bugetare acordate anterior companiei, susținând că, începând cu anul 2022, Guvernul a direcționat aproximativ șapte miliarde de lei pentru majorarea capitalului social al Energocom.

Potrivit deputatului, circa două miliarde de lei ar fi fost restituite, în timp ce aproximativ cinci miliarde de lei ar reprezenta în continuare capital provenit din bugetul de stat.

Parlamentarul a mai declarat că Energocom dispune și de finanțări printr-o linie de credit acordată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, însă compania trebuie să asigure simultan achizițiile de gaze naturale și energie electrică.

În opinia sa, presiunile asupra bugetului de stat au determinat autoritățile să nu mai ofere capital suplimentar companiei, ceea ce ar explica intenția de a recurge la piața obligațiunilor corporative.

Energocom dezminte informațiile potrivit cărora ar intenționa să împrumute bani prin emiterea de obligațiuni corporative pentru procurarea gazelor naturale. Reacția vine după declarațiile unui deputat, care a susținut că Energocom ar urma să emită obligațiuni pentru a finanța achizițiile de gaze naturale. Compania califică aceste informații drept false.

Compania precizează că memorandumul pe care îl va semna luni, 16 noiembrie, are caracter pregătitor, vizează finanțarea unor proiecte investiționale și nu are impact asupra tarifelor la gaze.

Documentul va fi semnat în cadrul unui proiect de dezvoltare a pieței de capital din Republica Moldova, finanțat de Guvernul Regatului Țărilor de Jos și organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Potrivit companiei, Memorandumul are caracter preparatoriu și urmărește diversificarea surselor de finanțare pentru proiecte investiționale. Acesta nu prevede atragerea de bani pentru achiziția gazelor naturale și nu va avea niciun impact asupra tarifelor la gaz.

Energocom anunță că va reveni cu detalii după semnarea documentului.