Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Putin folosește toate căile posibile pentru a se proteja de Covid! Nu doar mese uriașe, ci și un covor imens de lux!

23 Feb. 2022, 18:06
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
23 Feb. 2022, 18:06 // În Lume //  Realitatea.md

Vladimir Putin îi este atât de frică de coronavirus, încât folosește toate căile disponibile pentru a se proteja: nu doar mese gigantice, ci și un covor de lux imens!

Președintele rus Vladimir Putin s-a vaccinat de două ori împotriva coronavirusului, a testat personal vaccinul nazal și îi obligă în mod constant pe toți cei care intenționează cu el, mai întâi să intre în carantină timp de două săptămâni.

Până acum, președintele Rusiei nu s-a infectat (cel puțin, acest lucru nu a fost raportat oficial). Aparent, el nici nu se va îmbolnăvi, deoarece pentru asta, serviciul de protocol prezidențial vine cu tot mai multe modalități noi de a-l proteja pe șeful statului de virus și de purtătorii acestuia, scrie meduza.io.

La începutul lunii februarie, Vladimir Putin și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit la o masă uriașă – de aproximativ șase metri. Decizia a fost luată de către serviciul de protocol pentru păstrarea măsurilor suplimentare de protecție a sănătății” președintelui și a invitaților săi.

Masa a surprins mass-media mondială atât de tare încât au efectuat chiar o anchetă în încercarea de a afla cum a intrat această piesă de mobilier în Kremlin. Așadar, ziarul The Guardian a aflat că a fost realizat de producătorul spaniol de mobilă Vicente Zaragoza din orașul Alcácer. Aceste cuvinte au revoltat un alt producător de mobilă – italianul Renato Polona, ​​​​care a spus că el a fost creatorul mesei de fag alb.

La o săptămână după întâlnirea cu Macron, președintele i-a primit la Kremlin pe ministrul de externe Serghei Lavrov și pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu. Ambii miniștri se aflau la o distanță și mai mare de șeful statului decât Macron – erau despărțiți de vreo opt metri de o masă lungă. Era atât de mare încât președintele și miniștrii nici măcar nu erau așezați unul față de celălalt, ca în vremurile pre-Covid: Putin a luat locul în frunte, iar miniștrii – la distanță în lateral.

Ieri, la data de 22 februarie, Vladimir Putin a purtat discuții cu președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev. Șefii de stat s-au întâlnit în același loc în care președintele rus a vorbit cu Emmanuel Macron: la masa ovală din reprezentanța primei clădiri a Kremlinului. „Din păcate, această pandemie nefericită nu ne permite să comunicăm și să ne întâlnim în mod normal”, a spus Putin, salutându-l pe Aliyev.

După negocieri, președinții au decis să sărbătorească întâlnirea și să bea un pahar de șampanie. Dar nu s-a putut auzi sunetul clinchetului de cristal: președinții erau despărțiți de un imens covor alb și roșu. Aliyev chiar s-a îndepărtat de el, aproape rezemat de măsuța de cafea care stătea lângă perete, astfel încât distanța dintre șefii de stat era de aproximativ cinci metri.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.