Vladimir Putin îi acuză pe occidentali că au o „linie foarte agresivă” faţă de ţara sa şi ameninţă cu „măsuri de represalii militare şi tehnice”.

Cercul ameninţărilor verbale ale Moscovei cu un „răspuns militar şi tehnic” s-a încheiat marţi la Vladimir Putin. După ce viceministrul de Externe Serghei Riabkov a ameninţat săptămâna trecută cu un „răspuns militar şi tehnic”, iar un diplomat rus aflat în post la Viena a formulat luni o ameninţare identică, liderul de la Kremlin s-a prezentat marţi în faţa conducerii militare şi a reluat acest mesaj tipic propagandei diplomatice.

„În cazul menţinerii liniei foarte clar agresive a colegilor noştri occidentali, vom lua măsuri de represalii militare şi tehnice adecvate”, a declarat Putin în faţa unor cadre de vârf ale Ministerului rus al Apărării.

Liderul de la Kremlin acuză SUA şi NATO că îşi întăresc prezenţa în apropierea Rusiei.

„Întărirea la frontierele ruse a unor formaţiuni militare ale SUA şi NATO, precum şi organizarea de manevre militare de amploare constituie o sursă serioasă de preocupare”, spune el.

După ce a mobilizat circa 120.000 de militari la graniţa cu Ucraina, unde nu este exclusă o nouă agresiune armată, Vladimir Putin a cerut SUA şi NATO să-i ofere garanţii de securitate, printre care oprirea extinderii Alianţei nord-atlantice. Chiar dacă aceste cereri ale Moscovei ar fi satisfăcute, tot nu ar fi suficient, a declarat Putin în faţa unor generali ruşi. SUA au transmis deja că unele solicitări sunt „inacceptabile”, în timp ce preşedintele polonez Andrzej Duda vede în aceste acţiuni ale lui Putin drept un „şantaj” şi un „ultimatum”.

#NATO #SUA #Vladimir Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.