Vladimir Putin a declarat vineri, 27 iunie, că Rusia intenţionează să reducă cheltuielile militare începând de anul viitor, punându-se într-un evident contrast cu planul NATO adoptat săptămâna aceasta, de a-şi creşte cheltuielile pentru apărare în următorul deceniu, transmite Observatornews.ro. Liderul de la Kremlin i-a mulțumit lui Donald Trump pentru eforturile de pace.

”În general, datorită președintelui Trump, relațiile dintre Rusia și Statele Unite încep să se echilibreze în anumite privințe”, a spus Putin.

Aliaţii din NATO au convenit miercuri să-şi majoreze obiectivul colectiv de cheltuieli militare la 5% din produsul intern brut în următorii 10 ani, invocând ceea ce au numit ameninţarea pe termen lung reprezentată de Rusia şi necesitatea de a consolida rezilienţa civilă şi militară.

Potrivit sursei citate, în prima sa reacţie personală la această măsură, Putin a declarat într-o conferinţă de presă la Minsk că cheltuielile NATO vor continua ”pentru achiziţii din SUA şi pentru sprijinirea complexului militar-industrial”, iar aceasta este treaba NATO, nu a Rusiei. Kremlinul comentase marţi că NATO se află pe calea militarizării galopante şi de aceea trebuie să prezinte Rusia drept un ”demon al iadului”, pentru a justifica demararea unei mari creşteri a cheltuielilor de apărare de către statele membre.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat miercuri, la încheierea summitului de la Haga, că Rusia nu trebuie privită cu naivitate.

”Ei bine, să nu fim naivi cu privire la Rusia. Desigur, poartă acest război total neprovocat împotriva Ucrainei, dar, în acelaşi timp, şi acest lucru este ceea ce am auzit din surse deschise de la mulţi lideri militari de rang înalt din Europa, inclusiv de la şeful apărării din Germania, îşi construiesc forţele armate şi îşi reconstituie forţele armate într-un asemenea ritm, încât ar putea fi gata în trei, cinci sau şapte ani să atace NATO”, a spus Rutte.

De asemenea, el a mai adăugat că: „știm că există această ameninţare a Rusiei, pe termen scurt, pe termen lung, indiferent, dar ameninţarea Rusiei există şi trebuie să ne asigurăm că ne putem apăra şi de aceea facem acest lucru”. De aceea, trebuie să ne asigurăm că Ucraina are ceea ce este necesar pentru a-l opri pe Vladimir Putin să încerce din nou, a arătat Mark Rutte.

„Dar acum vine cel mai important lucru. Noi intenţionăm să reducem cheltuielile pentru apărare. Pentru noi, anul viitor şi anul următor, în următorii trei ani, aceasta este intenţia noastră”, a declarat la Minsk, Vladimir Putin.

Liderul de la Kremlin a menţionat că nu există încă un acord final între ministerele Apărării, Finanţelor şi Economiei pe tema reducerii cheltuielilor militare, ”dar, în general, toată lumea gândeşte în această direcţie. Europa, dimpotrivă, se gândeşte cum să-şi mărească cheltuielile. Deci, cine se pregăteşte pentru acţiuni agresive? Noi sau ei?”, a afirmat, într-un exerciţiu retoric, Vladimir Putin, potrivit sursei citate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Trump a spus săptămâna aceasta că el crede că Putin doreşte să găsească o soluţie pentru conflict. Ucraina şi mulţi dintre aliaţii săi europeni consideră însă că liderul de la Kremlin nu are un interes real pentru un acord de pace şi că intenţionează să cucerească şi mai mult teritoriu. Putin a mai declarat vineri că negociatorii ruşi şi ucraineni sunt în contact permanent şi că Moscova este gata să returneze cadavrele a încă 3.000 de soldaţi ucraineni.

#cheltuieli #Putin #reducere #Trump

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest”. O spune vicepreședintele comisiei juridice din Parlament, Igor Chiriac, referindu-se la greva japoneză declanșată de judecători în semn de nemulțumire față de proiectul legii salarizării. Potrivit lui Chiriac, nivelul salariilor trebuie stabilit în funcție de posibilitățile financiare ale statului și comparat cu veniturile angajaților din alte domenii ale sectorului public.

Începând cu 12 octombrie judecătorii desfășoară o grevă japoneză, exprimându-și nemulțumirea față de proiectul legii salarizării, despre care spun că nu le-ar asigura o majorare a veniturilor proporțională cu complexitatea și responsabilitatea muncii lor. Deputatul PAS, Igor Chiriac, pune la îndoieală justificarea protestului.

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest. Inițial, judecătorii s-au declarat nemulțumiți de suma cu care se majorează salariile. Ulterior, CSM a venit cu o rectificare și a spus că salariile nu se majorează cu 560 de lei, ci cu aproape 2000 de lei lunar. Ulterior, tot judecătorii spun că nu știu cu cât se majorează pentru că încă nu știu valoarea de referință. Dacă voi încă nu cunoașteți cu cât se majorează salariile, atunci pentru ce protestați?”, a spus vicepreședintele comisiei juridice, Igor Chiriac, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit lui Chiriac, veniturile unui judecător numit recent în funcție, inclusiv compensațiile pentru transport, arată că nivelul de remunerare este deja unul semnificativ.

„Discuțiile vizează judecătorii instanțelor de fond. Eu am verificat declarațiile de avere și interese ale judecătorilor pentru anul 2025. Un judecător de la Judecătoria Drochia, numit în 2024, în anul 2025 a primit aproape 400 de mii de lei. În afară de salariu a primit peste 41 de mii de lei cheltuieli pentru transport. Adică are un salariu de peste 26 de mii de lei, plus 3000 de lei pentru transport. Adică, un judecător numit abia acum un an, primește la card în jur de 30 mii lei lunar”, a explicat parlamentarul.

Chiriac afirmă că toate majorările salariale pentru angajații din sectorul public trebuie stabilite în funcție de resursele financiare disponibile la buget.

„Când discutăm de salarii, indiferent în care domeniu, trebuie să vedem care sunt posibilitățile financiare. Trebui să analizăm cât putem mări salariile și la medici, polițiști, pompieri”, a punctat Igor Chiriac.