Putin, invitat la summitul de pace pentru Ucraina, cu promisiunea că nu va fi arestat

O declarație de condamnare a invaziei ruse a fost semnată de 80 dintre cele 93 de țări participante la summitul din Elveția, dedicat Ucrainei.

Între timp, președinta Elveției l-a chemat la negocieri de pace pe Vladimir Putin, cu promisiunea că nu va fi arestat. Pe numele liderului de la Kremlin există un mandat emis de Curtea Penală Internaţională.

Însă declaraţia finală a summitului din Elveţia – privind pacea în Ucraina – a fost semnat doar de 80 de țări. Armenia, Brazilia, Mexic. Arabia Saudită, India – dar şi Vaticanul – nu au fost de acord cu documentul.

Printre altele, se cere eliberarea tuturor prizonierilor, de ambele părți, şi returnarea copiilor răpiţi de Rusia. Dar și restabilirea controlului ucrainean asupra centralei nucleare de la Zaporojie, ocupată în prezent de Rusia.

„Conferința s-a numit, așa cum merita, de altfel, `Calea către pace`. Pentru că știm că pacea în Ucraina nu va fi atinsă într-un singur pas, va fi o cale lungă. Nu a fost o negociere de pace pentru că Putin nu este serios atunci când vorbește despre încetarea războiului”, declară președintele Comisiei Europene.

La finalul evenimentului, preşedinta Viola Amherd a anunțat că președintele rus Vladimir Putin poate veni în Elveţia, dacă vrea să participe la negocieri, fără a fi arestat. Deși Curtea Penală Internaţională a emis un mandat pe numele sau. Acesta prevede insă excepţii, în caz de negocieri, a explicat președinta Elveției.

#eveniment #Summit #conferinta #Putin

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.