O declarație de condamnare a invaziei ruse a fost semnată de 80 dintre cele 93 de țări participante la summitul din Elveția, dedicat Ucrainei.

Între timp, președinta Elveției l-a chemat la negocieri de pace pe Vladimir Putin, cu promisiunea că nu va fi arestat. Pe numele liderului de la Kremlin există un mandat emis de Curtea Penală Internaţională.

Însă declaraţia finală a summitului din Elveţia – privind pacea în Ucraina – a fost semnat doar de 80 de țări. Armenia, Brazilia, Mexic. Arabia Saudită, India – dar şi Vaticanul – nu au fost de acord cu documentul.

Printre altele, se cere eliberarea tuturor prizonierilor, de ambele părți, şi returnarea copiilor răpiţi de Rusia. Dar și restabilirea controlului ucrainean asupra centralei nucleare de la Zaporojie, ocupată în prezent de Rusia.

„Conferința s-a numit, așa cum merita, de altfel, `Calea către pace`. Pentru că știm că pacea în Ucraina nu va fi atinsă într-un singur pas, va fi o cale lungă. Nu a fost o negociere de pace pentru că Putin nu este serios atunci când vorbește despre încetarea războiului”, declară președintele Comisiei Europene.

La finalul evenimentului, preşedinta Viola Amherd a anunțat că președintele rus Vladimir Putin poate veni în Elveţia, dacă vrea să participe la negocieri, fără a fi arestat. Deși Curtea Penală Internaţională a emis un mandat pe numele sau. Acesta prevede insă excepţii, în caz de negocieri, a explicat președinta Elveției.

#conferinta #eveniment #Putin #Summit

Problema Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, distrusă de incendiul din 2020, rămâne una dintre prioritățile Ministerului Culturii, spune Dan Suruceanu. Oficialul a declarat în cadrul emisiunii ”Spațiul Public” de la Radio Moldova că autoritățile analizează mai multe proiecte pentru viitorul instituției, însă deocamdată nu există o decizie finală privind soluția care va fi aplicată.

Potrivit ministrului, identificarea unei soluții pentru Filarmonică este ”imperativă și absolut necesară”, în condițiile în care colectivul instituției activează în prezent într-un spațiu impropriu.

”Noi, zi de zi, suntem într-un fel sau altul într-un proces de lucru și în căutarea soluțiilor pentru această instituție, inclusiv și a soluțiilor financiare”, a declarat Dan Suruceanu.

Ministrul a precizat că există mai multe propuneri de proiect. Una dintre acestea a fost elaborată de specialiști din străinătate și presupune costuri considerabile. În același timp, există și proiecte realizate de arhitecți locali, despre care oficialul spune că respectă rigorile necesare. Subiectul urmează să revină pe agenda Ministerului Culturii după perioada sărbătorilor naționale. Autoritățile intenționează să organizeze și consultări publice înainte de luarea unei decizii.

„Acești artiști trebuie consultați, fiindcă, într-un fel sau altul, ei sunt oamenii care vor exploata acest obiectiv. Respectiv, societatea civilă sunt oamenii care vor viziona acest edificiu”, a explicat ministrul.

Întrebat dacă în toamnă ar putea fi deja stabilită soluția pentru Filarmonică, Suruceanu a spus că își dorește acest lucru, dar nu a prezentat un termen concret: „Eu foarte mult îmi doresc asta, fiindcă real este o problemă pe care noi suntem absolut nevoiți să o soluționăm”.

Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a fost grav afectată de incendiul izbucnit în septembrie 2020. De atunci, instituția își desfășoară activitatea în condiții provizorii, iar problema reconstrucției sau edificării unui nou sediu nu a fost soluționată definitiv. Prețul estimat pentru reconstrucția completă a Filarmonicii, care re 2500 de metri pătrați, este de peste 50 de milioane de euro, conform estimărilor minimale ale Ministerului Culturii.