Preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus să retragă Legiunea de Onoare acordată de predecesorul său Jacques Chirac preşedintelui rus Vladimir Putin în 2006, explicând, totodată, că doreşte să aleagă momentul potrivit pentru a face asta, notează AFP.

Şeful statului francez i-a remis miercuri seară preşedintelui Vladimir Zelenski, în trecere prin Paris în a doua călătorie în afara Ucrainei de la începutul invaziei ruse, Marea Cruce a Legiunii de Onoare. Aceasta este cea mai înaltă distincţie pe care un preşedinte francez o poate decerna unui omolog.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întrebat de presă la finalul unui summit european la Bruxelles, în cursul nopţii de joi spre vineri, Emmanuel Macron a explicat că această distincţie este „un element de justiţie şi de recunoaştere din partea ţării noastre” în ceea ce îl priveşte pe preşedintele ucrainean.

Dar ceremonia informală de remitere a Legiunii de Onoare lui Vladimir Zelenski la Palatul Elysee, de unde Emmanuel Macron a postat un videoclip pe Twitter, a reanimat cererile ca Franţa să îi retragă această distincţie lui Vladimir Putin.

În 2006, Jacques Chirac i-a înmânat preşedintelui rus Marea Cruce a Legiunii de Onoare. Decizia stârnit imediat polemică. Organizaţia Reporteri fără Frontiere a încercat în special în instanţă, dar fără succes, să-l priveze de ea pe liderul de la Kremlin.

Subliniind că este o problemă simbolică, dar importantă, preşedintele Macron a spus:

„Nu îmi interzic nimic, dar nu este o decizie pe care să o iau astăzi. Aceste decizii sunt întotdeauna pline de semnificaţii şi cred că trebuie ales momentul potrivit pentru a face asta”, a mai spus şeful statului francez.

#Emmanuel Macron #Kremlin #Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.