Președintele rus Vladimir Putin le-a spus unor dintre cei mai importanți oameni de afaceri din Rusia că ar putea fi dispus să facă un schimb de teritorii controlate de forțele rusești în Ucraina, dar că dorește întregul Donbas. Potrivit unui raport al ziarului Kommersant, citat de Reuters, Putin a discutat despre acest plan la o întâlnire cu oameni de afaceri de rang înalt, care a avut loc pe 24 decembrie, la Kremlin.

Vladimir Putin a afirmat că partea rusă este încă pregătită să facă concesiile pe care le-a făcut la Anchorage. Cu alte cuvinte, „Donbasul este al nostru”, a relatat Andrei Kolesnikov, corespondentul Kremlinului pentru ziar. În esență, Putin dorește să păstreze întregul Donbas, dar „un schimb parțial de teritorii din partea rusă nu este exclus”, a adăugat Kolesnikov.

Aceste declarații vin în contextul în care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri, într-un interviu emis de biroul său, că delegațiile ucrainene și americane s-au apropiat de finalizarea unui plan în 20 de puncte. Totuși, Ucraina și Statele Unite nu au ajuns la un acord în ceea ce privește cedarea părților din Donbas pe care Ucraina încă le controlează sau asupra viitorului centralei nucleare de la Zaporijie, care se află sub controlul forțelor ruse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În paralel, președintele american Donald Trump a promis în mod repetat că va pune capăt războiului din Ucraina. Trimisul său special, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, au purtat negocieri cu Rusia, Ucraina și puterile europene pentru a ajunge la un acord. Detaliile complete ale propunerilor SUA nu au fost făcute publice, dar oficialii ruși au făcut referire la „înțelegeri” nespecificate între Putin și Trump la summitul din Anchorage, Alaska, din august.

Conform estimărilor rusești, Rusia controlează acum întreaga Crimee, pe care a anexat-o în 2014, aproximativ 90% din Donbas, 75% din regiunile Zaporijia și Herson și fâșii de teritoriu din regiunile Harikov, Sumî, Nikolaev și Dnipropetrovsk.

Pe 19 decembrie, Putin a declarat că, în opinia sa, un acord de pace ar trebui să se bazeze pe condițiile pe care le-a stabilit pentru 2024: retragerea Ucrainei din regiunile Donbas, Zaporijie și Herson și renunțarea oficială a Kievului la obiectivul său de aderare la NATO.

De asemenea, Putin a ridicat problema centralei nucleare de la Zaporijia, la întâlnirea sa cu oamenii de afaceri, spunând că se discută despre gestionarea comună ruso-americană a centralei. Potrivit sursei, Putin a adăugat că Statele Unite sunt interesate de mineritul de criptomonede în apropierea centralei și că aceasta ar trebui să furnizeze parțial energie pentru Ucraina.

Zelenski anunță întâlnirea cu Trump: „Multe lucruri ar putea fi rezolvate până la sfârșitul anului”

#Donbas #plan pace #război Ucraina #Rusia

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.