Președintele rus Vladimir Putin așteaptă până pe 31 martie un raport al Cabinetului de Miniștri, al Băncii Rusiei și al companiei Gazprom privind schimbarea monedei de plată în ruble pentru livrările de gaz pentru țările „neprietene”. Acest lucru se precizează în lista de instrucțiuni a președintelui rus în urma unei întâlniri cu membrii guvernului, publicată luni pe site-ul Kremlinului, anunță TASS.

„Guvernul Federației Ruse, împreună cu Banca Centrală a Rusiei și concernul Gazprom, să pună în aplicare un set de măsuri pentru modificarea monedei de plată pentru livrările de gaze naturale către țările Uniunii Europene și alte țări care au introdus măsuri restrictive împotriva cetățenilor Federației Ruse și a persoanelor juridice din Federația Rusă”, se indică în document.

Președintele așteaptă un raport cu instrucțiuni până la data de 31 martie. Prim-ministrul Mihail Mișustin, șeful Băncii Centrale Elvira Nabiullina și șeful Gazprom Alexei Miller au fost numiți responsabili de implementare.

În același timp, guvernul trebuie să aprobe o directivă de modificare a contractelor existente ale Gazprom prin schimbarea monedei de plată în ruble rusești. Potrivit listei de instrucțiuni, schimbarea monedei de plată ar urma să aibă loc „cu menținerea volumelor de aprovizionare, prețurilor și principiilor de preț stabilite prin contracte”.

În plus, Banca Centrală, împreună cu Cabinetul de Miniștri, ar trebui să asigure posibilitatea efectuării plăților în ruble, inclusiv achiziționarea de ruble rusești de către cumpărătorii de energie pe piața valutară internă. Termenul de executare a acestui ordin este stabilit și până pe 31 martie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Gazprom #rubla ruseasca #Vladimir Putin

Volodimir Zelenski consideră că organizarea unor alegeri în timp de război ar fi un pericol după apelul controversat al fostului său ministru al apărării, Mihailo Fedorov, de a pregăti terenul pentru organizarea unui scrutin, relatează știrileprotv.ro.

„Cred că într-un război ca acesta, alegeri în asemenea condiții sunt un risc enorm”, a afirmat Zelenski, estimând că ele ar fi un „tsunami care ar fractura Ucraina”, potrivit afirmațiilor sale făcute publice duminică.

El s-a exprimat astfel într-o întâlnire cu jurnaliști, prima după câteva luni de la o serie de controverse politice, între care destituirea tânărului și popularului ministru al apărării Mihailo Fedorov la jumătatea lunii iulie.

Acesta a stârnit valuri marți cu o înregistrare video cu alură de clip de campanie electorală în care denunță corupția și îndeamnă, fără să facă precizări, la „restaurarea unui proces democratic” prin alegeri, în pofida invaziei ruse în țară.

Mandatul prezidențial al lui Zelenski a expirat în mai 2024, dar niciun scrutin nu poate fi organizat în Ucraina sub legea marțială, aflată în vigoare de la începerea invaziei ruse pe scară largă, declanșată în februarie 2022.

„Dacă vrem să distrugem țara, putem merge în direcția alegerilor în aceste vremuri de război”, a declarat Zelenski jurnaliștilor.

Organizarea unui scrutin ar necesita gestionarea unei multitudini de obstacole, precum votul militarilor mobilizați pe teren, cel al milioanelor de refugiați în străinătate și cel al ucrainenilor care locuiesc în teritoriile ocupate de Moscova.

„Este imposibil în condițiile pe care le avem în prezent, când (președintele rus Vladimir) Putin nu este dispus să ia în calcul opțiuni pentru o încetare a focului”, a mai afirmat Zelenski.

Cuvintele lui Fedorov au provocat disconfort până și în rândul susținătorilor săi. Potrivit ultimului sondaj de opinie al Institutului de sociologie din Kiev (KIIS) realizat în iulie-august, doar 15% dintre persoanele intervievate consideră că alegeri ar putea avea loc înainte de sfârșitul războiului.

Decizia președintelui de a-l destitui pe Fedorov a dus la manifestații reunind mii de persoane pe străzile mai multor orașe ale țării, determinându-l pe Zelenski să-l înlocuiască și pe comandantul armatei, Oleksandr Sîrski, considerat un rival al lui Fedorov.

Președintele ucrainean a susținut dreptul cetățenilor de a manifesta, dar a avertizat împotriva oricărei atitudini „ireverențioase” față de armată și ‘riscul’ pe care îl reprezintă o divizare „între societate și soldați”.