Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

Putin se pregăteşte pentru un război pe termen lung în Ucraina. A planificat cheltuieli de război record

02 Oct. 2026, 23:12
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
02 Oct. 2026, 23:12 // În Lume //  Ana Panaguța

Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare, scrie adevărul.ro.

Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an – sumele totale reale rămân clasificate – şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.

Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului.

În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.

„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.

Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.

„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 08:56
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
18 Nov. 2026, 08:56 // Slider //  Realitatea.md

În urmă cu 86 de ani, pe 10 noiembrie 1940, unul dintre cele mai puternice cutremure din secolul al XX-lea a zguduit România și Republica Moldova. Seismul, cu magnitudinea de 7.7, s-a produs într-o dimineață de duminică, la ora 03:39, în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 150 de kilometri, și a durat circa 45 de secunde, scrie Moldova1.

Cutremurul a provocat distrugeri majore, inclusiv la Chișinău, unde 78 de persoane și-au pierdut viața, iar sute de clădiri au fost grav avariate sau distruse.

Imaginile păstrate de Agenția Națională a Arhivelor (ANA) de la Chișinău surprind clădiri grav avariate sau distruse, ruine, intervenții de salvare și aspectul orașului imediat după seism.

Printre edificiile afectate s-au numărat Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală, unde aproximativ 40% dintre exponate au fost distruse, clădiri administrative, școli, spitale, Institutul Agricol, teatre și biserici, inclusiv turnurile unor lăcașuri de cult.

De asemenea, au fost avariate depozitul de tramvaie, uzina electrică și conductele de alimentare cu apă. În urma cutremurului, sute de familii au rămas fără locuințe.

Seismul a fost precedat de mai multe cutremure de intensitate mai mică, inclusiv unul cu magnitudinea de 6.5, produs pe 22 octombrie 1940, urmat de numeroase replici.

Imagini surprinse în Chișinău, după cutremurul din 10 noiembrie 1940:

Sursa foto: Agenția Națională a Arhivelor

Anterior, directorul Institutului de Geologie și Seismologie, Igor Nicoară, a declarat pentru Radio Moldova că seismul din 1940 a provocat moartea a 78 de persoane la Chișinău. Potrivit acestuia, 500 de clădiri au fost distruse complet, iar alte 1.500 au necesitat lucrări majore de reparație.

Igor Nicoară a subliniat că zona Vrancea reprezintă principala sursă de pericol seismic pentru Republica Moldova, țara fiind expusă riscului unor cutremure puternice.

Potrivit specialistului, peste 30% din teritoriul municipiului Chișinău se află într-o zonă în care intensitatea seismică poate atinge opt grade. În acest context, el a subliniat importanța pregătirii populației și a cunoașterii măsurilor de protecție pentru reducerea pierderilor de vieți omenești și a pagubelor materiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că un cutremur puternic, cu magnitudinea de 5,7 a fost resimțit în Republica Moldova, în noaptea de 18 noiembrie. Seismul s-a produs la ora 02:48, în zona seismică Vrancea din România, la o adâncime de aproximativ 107 kilometri. Deocamdată, conform datelor autorităților, victime nu au fost înregistrate.

În România două persoane au fost rănite în urma cutremurului, iar mai multe persoane au suferit atacuri de panică.

VIDEO Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 a „zguduit” Republica Moldova. Autoritățile susțin că nu sunt victime