Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat marți, 28 februarie curent, o lege care suspendă în mod oficial participarea Rusiei la Noul Tratat de reducere a armelor strategice (New START).

„Federația Rusă suspendă Tratatul dintre Federația Rusă și Statele Unite ale Americii privind măsurile pentru reducerea și limitarea în continuare a armelor strategice ofensive, semnat la Praga la 8 aprilie 2010”, se arată în textul notei explicative a legii.

Putin a declarat săptămâna trecută că Rusia suspendă participarea la Tratatul de reducere a armelor strategice, dar nu se retrage din acesta.

Ministerul rus de Externe a mai spus că Moscova va continua să respecte plafoanele stabilite în tratat și a reiterat că suspendarea tratatului de către Putin este „reversibilă”.

Președintele rus este cel care poate lua decizia de a relua participarea țării la acest acord.

Tratatul este ultimul dintr-o lungă serie de tratate nucleare între SUA și Rusia, anterior Uniunea Sovietică. Acesta impune limite asupra numărului de arme nucleare intercontinentale cu rază de acțiune pe care le pot avea atât SUA, cât și Rusia. Acesta a fost prelungit ultima dată la începutul anului 2021 pentru cinci ani, ceea ce înseamnă că cele două părți vor trebui să înceapă în curând să negocieze un alt acord de control al armelor.

Era deja în esență în pauză, deoarece Rusia a refuzat recent să își deschidă arsenalul pentru inspectori.

Un înalt oficial al Departamentului de Stat american a declarat luni că Statele Unite speră „foarte mult” că Rusia este încă interesată de controlul armelor, dar decizia lui Putin de a suspenda participarea la New START pune sub semnul întrebării acest interes.

#arme nucleare #Rusia #Tratat

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.