Președintele Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia trebuie să acționeze rapid pentru a contracara ceea ce el a numit „agresiunea economică” a Occidentului, adăugând că Moscova va extinde legăturile cu țările din Eurasia, Africa și America Latină, relatează Reuters.

Economia Rusiei s-a confruntat în acest an cu multiple provocări, inclusiv cu slăbirea rublei, venituri mai mici din energie și o izolare suplimentară, pe măsură ce țările occidentale continuă să impună sancțiuni pentru războiul Rusiei din Ucraina.

„Astăzi, în fața agresiunii economice a Occidentului, parlamentul, guvernul, toate autoritățile regionale și locale trebuie să acționeze clar și rapid ca o singură echipă coerentă. Nu vom lăsa Rusia să se izoleze. Dimpotrivă, vom extinde relațiile pragmatice, egale, reciproc avantajoase, exclusiv de cooperare cu țările prietene din Eurasia, Africa și America Latină”, a spus Putin la o întâlnire a parlamentarilor ruși.

Ministrul de Finanțe Anton Siluanov a declarat vineri că prognoza Moscovei privind un deficit bugetar în 2023 care să nu depășească 2% din produsul intern brut (PIB) rămâne în vigoare, dar realizarea acestui lucru va depinde de veniturile din petrol și gaze, au informat agențiile de presă ruse.

Putin scutește țările „prietenoase” de la interzicerea exporturilor de petrol

Președintele rus Vladimir Putin a semnat vineri un decret care scutește contractele actuale cu țări și companii așa-zis „prietenoase” de la interdicția sa asupra vânzărilor de petrol rusesc impusă ca răspuns la plafoanele de preț, potrivit site-ului guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Marile puteri ale Grupului celor Șapte, Uniunea Europeană și Australia au convenit să impună un plafon de preț de 60 de dolari pe baril pentru țițeiul rusesc pe mare din 5 decembrie, ca răspuns la „operațiunea militară specială” a Moscovei în Ucraina. Putin a semnat vineri amendamente la decretul său din decembrie pentru a exclude contractele curente de furnizare care sunt încheiate cu companii și națiuni pe care Rusia le consideră „neprietenoase”.

#export #Putin #UE

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.